Preşedintele Traian Băsescu a declarat azi că nu va promulga legea privind reducerea contribuţiilor la asigurările sociale (CAS) cu 5% până nu va avea o discuţie cu Guvernul, afirmând că este îngrijorat de efectele pe care această măsură le-ar putea avea asupra bugetului de stat.
Băsescu spune că problema este una de importanţă naţională, motiv pentru care se va folosi de articolul 86 din Constituţie, care îi permite să cheme Guvernul la consultări în probleme de importanţă naţională.
Iată mai jos declaraţia preşedintelui:
* Am primit spre promulgare legea privind reducerea CAS cu 5%. În condiţiile în care sunt un adept al reducerii fiscalităţii am totuşi o mare îndoială cu privire la oportunitatea aplicării acestor măsuri. Este legată de realitatea fondului de pensii. În momentul de faţă avem un deficit pentru anul acesta de 12,5 miliarde de RON. Reducerea cu 5% a CAS pentru societăţi adaugă la deficitul de 12,5 miliarde încă 5 până la 5,5 miliarde. Asta înseamnă un deficit la fondul de pensii de 18 miliarde de RON.
* Aş vrea să fac precizarea că legea nu propune reducerea CAS la salariat, ci la societăţi. Salariaţii nu au niciun avantaj din reducerea CAS. Îmi este greu să-mi imaginez modul în care va fi compensată creşterea deficitului de pensii. Premierul spune – din îmbunătăţirea colectării de către ANAF. Ştim foarte bine că bugetul din 2013 a suferit trei corecţii în minus, deci trei rectificări succesive datorită necolectării conform planificării pe care a avut-o Guvernul. Anul acesta, în primele 6 luni, avem un deficit de 2,4 miliarde de RON, deci rectificarea va fi negativă şi anul acesta. Nu văd de unde s-ar putea peste noapte să se îmbunătăţească colecarea în aşa măsură încât să putem compensa cele 5 miliarde.
* Sursa propusă de Guvern fiind lipsită de credibilitate, eu cred că Guvernul va trebui să aplice alte măsuri care se vor duce din nou la populaţie, ca şi cele 35 de taxe introduse anul acesta. Toate se răsfrâng în costuri pentru populaţie. Cred că una din ţintele Guvernului pentru a acoperi deficitul suplimentar va fi creşterea de două până la trei ori a taxei de proprietate, ceea ce va fi extrem de dificil, în special pentru pensionari. Eu cred că se vor îndrepta către taxa pe proprietate. O soluţie ar fi creşterea de locuri de muncă, dar din păcate vedem o scădere a locurilor de muncă. Avem o creştere a şomajului de la 7,1% la 7,3%, în România, potrivit Eurostat.
* O altă soluţie ar fi creşterea salariului, în condiţiile în care România are 4,4 milioane de salariaţi şi 5,5 milioane de pensionari. Avem mai mult de un pensionar pe salariat. Ar fi o soluţie să mărească salariile foarte mult, dar asta n-ar accepta nici firmele, nici chiar bugetul de stat.
* O altă sursă este tăierea investiţiilor. Pe primele şase luni, oricum investiţiile sunt mai mici cu 25% faţă de primele şase luni ale anului trecut. Dar asta va însemna diminuarea locurilor de muncă.
* O altă soluţie ar fi accelerarea absorbţiei fondurilor europene. Până în acest moment s-au facturat 490 de milioane din 2,2 miliarde care sunt puse la dispoziţie. Sunt soluţii, una mai proastă ca alta, plecând de la ideea că cele bune sunt greu de aplicat. O soluţie ar fi scoaterea la suprafaţă a celor care lucrează la negru, dar, dacă nu s-a reuşit în doi ani, nu cred că se va reuşi anul acesta.
* Sunt îngrijorat cu privire la efectele promulgării acestei legi şi din acest motiv voi uza de articolul 86 din Constituţie şi voi invita Guvernul la consultări. Articolul spune că preşedintele poate consulta Guvernul în probleme de importanţă naţională. Avem riscul de deteriorare a echilibrelor macroeconomice, care s-au realizat cu mari sacrificii ale populaţiei şi costuri politice uriaşe ale celor care le-au aplicat.
* Ar fi păcat să ajungem în 2015 în aceeaşi situaţie în care am fost în 2009, tot din cauza unor măsuri electorale luate de premierul de la acea vreme, Călin Popescu Tăriceanu.
* Alt risc este deraierea acordului cu FMI. Marea problemă este că în lipsa acordului pierdem top-up-ul, acel adaos de 10% pe care UE îl pune fondurilor de coeziune. Cât timp suntem în acord cu FMI, UE şi Banca Mondială se mai adaugă 10% la contribuţia UE. La autostrăzi şi căi ferate, unde contribuţia UE e de 85%, cât timp avem acordul, contribuţia este de 95%.
* Riscurile sunt foarte mari. De aceea nu voi promulga legea până nu voi avea o discuţie foarte serioasă cu Guvernul legată de modul în care se poate acoperi această reducere a CAS, care e foarte bună pentru companii, dar poate pune în pericol stabilitatea fiscală a ţării.
* Urmăresc cu atenţie şi absorbţia fondurilor europene cu care s-a lăudat guvernul Ponta. Creşterea masivă a contribuţiei de anul trecut se datorează facturilor semnate de guvernul Boc. Anul trecut nu s-a semnat niciun contract mare legat de infarstructură şi nici nu sunt alte proiecte de anvergură care să genereze facturări anul acesta. Noi avem nevoie anul acesta de facturări de 2,2 miliarde de euro pentru a evita dezangajările.