Arestarea Alinei Bica se dovedeste a avea un efect devastator nu doar asupra acesteia si a familiei sale ci si asupra institutiei pe care a condus-o pana in ziua cand a fost ridicata din strada de DNA. Procurorul Daniel Horodniceanu, şeful structurii teritoriale Iaşi a DIICOT, a fost nominalizat de ministrul Justiţiei pentru a gestiona, timp de trei ani, Direcţia Antimafia. A concurat pentru post împotriva altor cinci colegi magistraţi, însă proiectul său l-a convins pe ministru, cel care face, potrivit legii, propunerea către preşedintele României.
Proiectul său de management dezvăluie, din interior, cum a afectat arestarea Alinei Bica activitatea instituţiei. Primul obiectiv al candidatului este „readucerea încrederii în cadrul colectivelor, în special în cel al Structurii Centrale, grav afectate, în special psihologic, după evenimentele din ultimul trimestru al anului 2014, ceea ce a dus la un blocaj ce a cauzat şi o diminuare a dorinţei de performanţă a românilor”. În proiectul care va fi dezbătut public timp de 30 de zile, candidatul menţionează şi care sunt principalele riscuri la care este expusă instituţia. Pe primul loc menţionează scurgerile de informaţii din dosare, apoi interesul unor interlopi de a recruta magistraţi şi poliţişti la nivel local, dar şi lipsa de protecţie pentru procurori. O altă ameninţare este dată de campaniile de presă care pun presiune pe colegii săi.
Scurgerile de informaţii din dosare, interesul unor persoane din lumea interlopă locală de a recruta poliţişti şi magistraţi, creşterea gradului de specializare a infractorilor în domeniul criminalităţii organizate, lipsa de protecţie fizică a procurorilor si campanii de presă care au indus o presiune psihologică asupra procurorilor sunt doar cateva dintre pericolele care pandesc DIICOT.