Preşedintele rus Vladimir Putin încheie anul cu un summit informal al aliaţilor din spaţiul postsovietic, care a fost în 2022 scena a numeroase tensiuni geopolitice, îndeosebi ca urmare a invaziei ruse în Ucraina.
La summitul Comunităţii Statelor Independente (CSI), care se desfăşoară marţi la Sankt Petersburg, participă liderii belarus, kazah, armean, azer, tadjik, uzbec, kîrgîz şi turkmen. Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko este singurul care susţine făţiş campania militară rusă în Ucraina, punând chiar teritoriul ţării sale la dispoziţia trupelor ruse, aminteşte EFE.
Totodată, în afara faptului că şi-au accelerat integrarea bilaterală, Minskul şi Moscova au format un batalion militar comun şi au făcut front unit în faţa presupusei ameninţări din partea NATO.
Liderul kazah Kasim-Jomart Tokaiev a solicitat ajutorul Rusiei, în ianuarie, pentru a înăbuşi o revoltă violentă, dar a refuzat public să recunoască anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene.
Rusia, Belarus şi Kazahstan au luat totodată în calcul crearea unei uniuni trilaterale a gazului la care ar putea participa şi Uzbekistanul, ca ţară de tranzit. După un nou incident frontalier cu Kîrgîzstanul, liderul tadjik Emomali Rahmon l-a criticat dur pe Putin, în octombrie, acuzându-l că cere loialitate aliaţilor săi central-asiatici fără a oferi nimic în schimb. Rahmon i-a amintit şefului de la Kremlin că tocmai acest tip de comportament a dus la dezintegrarea Uniunii Sovietice în 1991.
Premierul Armeniei a sfidat Rusia, dar participă la summitul CSI
În noiembrie, premierul Armeniei, Nikol Paşinian, a mers chiar mai departe în a sfida Rusia, refuzând să semneze declaraţia finală a summitului Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC, postsovietică) din cauza lipsei de sprijin a Moscovei în conflictul Erevanului cu Azerbaidjanul, inclusiv în războiul din 2020 pentru controlul Nagorno-Karabah, teritoriu
azer populat majoritar de armeni.
Săptămâna trecută, Paşinian a criticat din nou Moscova, acuzând de pasivitate trupele ruse desfăşurate în Nagorno-Karabah, unde Azerbaidjanul a blocat singura şosea care face legătura dintre enclavă şi Armenia.
CSI, creată în 1991 pentru a formaliza ”divorţul civilizat” a 11 republici sovietice, şi-a pierdut de la înfiinţarea sa doi membri – Ucraina şi Georgia, ultima aderând mai târziu -, în timp ce Republica Moldova şi-a limitat activitatea în cadrul acestei organizaţii. Cele trei republici baltice – Lituania, Letonia şi Estonia – îşi declaraseră anterior independenţa faţă de Uniunea Sovietică.
Lukașenko: Mulțumesc, Vladimir Vladimirovici
Vladimir Putin a organizat, luni, o petrecere cu ceai, iar marți s-a plimbat împreună cu invitații săi prin muzeul din Sankt Petersburg. Totodată, Putin l-a invitat pe Lukașenko la micul dejun în această dimineață pentru a discuta despre „relațiile bilaterale” și alte chestiuni importante, a informat agenția Belta.
Lukașenko a declarat că el și omologul său rus Vladimir Putin au pus „multe puncte pe i” în relațiile dintre cele două țări în cadrul discuțiilor avute. „Ieri, am convenit în sfârșit asupra mai multor probleme, discuții pe care guvernele noastre le vor finaliza. Prin urmare, vă mulțumesc. Mulțumesc, Vladimir Vladimirovici pentru invitația de a vizita Centrul de Formare a Cosmonauților și Sankt Petersburg.
Ei bine, dacă cineva, ai spus pe bună dreptate, crede că bem doar ceai, atunci trebuie să spun că ieri nu doar la discuțiile la ceai, dar și seara târziu, întorcându-ne acasă, am discutat o mulțime de probleme. Și uneori este nevoie de ani pentru unele state – tu și cu mine punem multe puncte pe „i” seara”, a spus Lukașenko.
La rândul său, Vladimir Putin a ținut să transmită și el un mesaj. „Deși păstrăm legătura tot timpul, unele probleme apar din când în când, așa că trebuie să ne ocupăm de ele și să luăm deciziile necesare pentru a le aborda într-un mod mai eficient”, a spus și Putin despre întâlnirea avută cu Lukașenko.