Încă din 2008 încoace, președintele rus Vladimir Putin obișnuiește să lanseze amenințări nucleare de fiecare dată când lucrurile încep să arate rău pentru Kremlin.
Cu mulți ani înainte de a lansa invazia din Ucraina, mai exact în februarie 2008, Vladimir Putin a promis că va ataca Ucraina cu arme nucleare dacă Statele Unite vor amplasa pe acel teritoriu sisteme de apărare antirachetă, potrivit unui articol apărut în The Conversation și preluat de Asia Times.
În luna august a aceluiași ani, tot Vladimir Putin a fost cel care a mai lansat o amenințare nucleară, dar de această dată către Polonia. Motivul: amplasarea aceluiași sistem.
În 2014, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat că Rusia va lua în considerare atacuri nucleare dacă Ucraina va încerca să recucerească Crimeea.
Un an mai târziu, Kremlinul a transmis că va ținti navele de război daneze cu rachete nucleare dacă acestea vor participa la sistemele de apărare ale NATO. Apoi, în decurs de câteva luni – în decembrie 2018 și februarie 2019 – Putin a avertizat SUA că este posibil un război nuclear, după care a promis că va viza continentul american dacă va desfășura arme nucleare în Europa.
Rusia, cel mai puternic înarmat stat nuclear din lume
De la invazia Ucrainei, Kremlinul și-a a jucat în continuare cartea „nucleară”. O alte voce a Kremlinului și, totodată, unul din fanii înfocați ai lui Putin, Dmitri Medvedev (fost președinte al Rusiei) a amenințat cu un război nuclear în cazul în care Curtea Penală Internațională (CPI) ar continua investigațiile privind crimele de război comise de soldații ruși pe frontul din Ucraina.
O explicație pentru care Rusia se ține scai de aceste amenințări „nucleare” este că încearcă să descurajeze NATO să o atace. Pentru ca descurajarea nucleară să fie eficientă, statele care posedă astfel de arme au nevoie de trei lucruri, denumite în mod obișnuit „cei trei C”: capacitate, comunicare și credibilitate.
Rusia are cu siguranță primul dintre acestea. Cu aproape 6.000 de focoase nucleare, este cel mai puternic înarmat stat nuclear din lume.
Dar problema credibilității rămâne deschisă, depinzând de percepțiile celorlalți. Astfel, SUA și alte state nucleare trebuie să creadă că Rusia va folosi arme nucleare într-un anumit set de condiții, de obicei ca represalii la un atac similar sau atunci când se confruntă cu o amenințare la adresa supraviețuirii sale.
Doctrina nucleară declarată a Rusiei identifică circumstanțele în care aceasta ar folosi arme nucleare într-un mod destul de rațional și sensibil.
Principiile sale de bază privind descurajarea nucleară subliniază că Rusia își va rezerva dreptul de a utiliza arme nucleare „ca răspuns la utilizarea armelor nucleare și a altor tipuri de arme de distrugere în masă împotriva sa și/sau a aliaților săi”. Sau, dacă Rusia este supusă unui atac convențional atât de grav încât „însăși existența statului este în pericol”.
Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a abordat acest aspect în mod direct la 28 martie, declarând că „orice rezultat al operațiunii din Ucraina nu este, desigur, un motiv pentru utilizarea unei arme nucleare”.
Încercarea de a intimida și de a obține un control asupra Occidentului
Cu toate acestea, acest lucru nu a împiedicat acceptarea pe scară largă a opiniei conform căreia Rusia ar folosi arme nucleare pentru a obține un avantaj în ceea ce privește controlul escaladării. Această idee, denumită în mod obișnuit „escaladarea pentru a dezescalada”, este inclusă chiar în evaluarea intențiilor Rusiei din cadrul Nuclear Posture Review 2018 a SUA.
Dar semnalul nuclear permanent al Kremlinului are mult mai mult de-a face cu încercările sale de a intimida și de a obține un control asupra Occidentului. Cu alte cuvinte, încearcă să determine SUA și alți membri NATO să se teamă atât de mult de perspectiva unui război nuclear încât să dea curs cererilor rusești. Acest lucru face ca aceasta să fie o strategie coercitivă, dar, în mod crucial, una care se bazează pe faptul că nu va fi niciodată testată.
Există o mulțime de semne că acest lucru funcționează. În aprilie 2022, cancelarul german Olaf Scholz și-a bazat decizia de a nu furniza arme grele Ucrainei pe justificarea că „nu trebuie să existe un război nuclear”.
O serie de comentatori occidentali au început, de asemenea, să reconsidere „tabuul nuclear”, temându-se că Putin ar putea recurge la arme nucleare în Ucraina dacă se simte pus la colț sau pentru a schimba cursul războiului. Un articol de opinie deosebit de agitat din New York Times a cerut discuții imediate înainte ca un război între marile puteri să devină inevitabil.
Dar dacă amenințările nucleare recente ale Kremlinului vizează mai puțin NATO și mai mult Kievul? În aceste condiții, logica descurajării nucleare (amenințarea unei țări non-nucleare) nu se aplică.
Există mai multe motive pentru care Vladimir Putin ar putea căuta să folosească arme nucleare împotriva Ucrainei: o lovitură nimicitoare, pentru a distruge o mare parte din forțele armate ale Ucrainei, pentru a paraliza infrastructura și comunicațiile ucrainene sau ca avertisment.
Acest lucru înseamnă, de asemenea, în general, utilizarea diferitelor tipuri de arme nucleare. În loc de bombe mari care să distrugă orașe, Rusia ar folosi focoase nucleare non-strategice mai mici. Cu siguranță are destule: aproximativ 2.000 de focoase din arsenalul Rusiei sunt arme nucleare tactice.
Dar niciunul dintre aceste scenarii nu are sens pentru Rusia. În timp ce Moscova a revenit la schimbarea regimului din Ucraina ca obiectiv de război, utilizarea unei arme nucleare pentru a-l elimina pe Volodimir Zelenski ar fi dificilă și riscantă.
Râmăne Rusia rațională?
În toate acestea, există, firește, o mare avertizare: presupunerea că regimul Rusiei este rațional. După ce au acumulat averi personale imense și gustul pentru lux, conducătorii Rusiei probabil că nu se grăbesc să se sinucidă într-o cascadă nucleară catastrofală.
Cu toate acestea, întrucât nu există nicio modalitate de a fi siguri, Occidentul trebuie să continue să ia în serios posturile nucleare rusești – dar și cu un scepticism sănătos. Într-adevăr, dacă Occidentul capitulează în fața cererilor rusești din cauza temerilor de război nuclear, îl va încuraja și mai mult pe Putin și va arăta altor națiuni că politica de precauție nucleară este atrăgătoare.
Dar Rusia se confruntă, fără îndoială, cu cel mai mare risc în acest caz. Dacă presedintele Rusiei folosește arme nucleare împotriva Ucrainei sau a unui membru NATO, ar face, de asemenea, foarte dificil pentru statele care au sprijinit-o în liniște (cum ar fi China) sau au încercat să beneficieze de statutul său de paria prin comerț (cum ar fi India) să continue să facă acest lucru. De asemenea, ar genera probabil un război mai larg pe care a încercat din greu să îl evite.