Comisia Europeană reacţionează oficial la anunţul ministrului Tudorel Toader cu privire la o ordonanţă de urgenţă care să repună în termen pentru contestaţia în anulare a tuturor dosarelor finalizate la completurile de 5 judecători de la ÎCCJ în ultimii 4 ani.
Comisia urmăreşte îndeaproape discuţia din România cu privire la o posibilă ordonanţă de urgenţă pe tema unei căi extraordinare de atac pentru dosarele penale, ca urmare a două decizii recente a Curţii Constituţionale. Comisia a luat cunoştinţă deja de prima decizie – cu privire la completurile de 5 judecători – în ultimul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).
Vă reamintesc faptul că preşedintele Juncker s-a exprimat foarte clar pe tema unei posibile amnistii în timpul vizitei sale recente în Bucureşti. Aşa cum Comisia a afirmat în mod repetat, este esenţial ca România să revine la traseu în combaterea corupţiei, asigurare independenţei sistemului judiciar şi să evite alţi paşi înapoi”, a declarat Margaritis Schinas, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Ministrul Justiției Tudorel Toader a anunța duminică faptul că ministerul a pregătit o ordonanță de urgență pentru repunerea în termen a celor condamnați de complete nelegal constituite. În privința acestei OUG, Toader a subliniat că pot fi rejudecate atât condamnările, cât și achitările.
Pe 2 octombrie 2018, premierul Viorica Dăncilă a sesizat CCR în legătură cu existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) cu privire la formarea completelor de cinci judecători de la instanţa supremă.
Controversele au început după ce a intrat în vigoare Legea 304/2004 de modificare a legii privind organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Secţiei Penale nu mai conduc completele de 5 judecători, ci toţi magistraţii din complet sunt traşi la sorţi.
După dezbateri, Curtea Constituţională a României a decis că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să schimbe imediat, prin tragere la sorţi, toţi membrii completurilor de 5 judecători, ca urmare a constatării existenţei unui conflict juridic de natură constituţionnală între Parlament şi ÎCCJ.
„A admis sesizarea formulată de prim-ministrul Guvernului României şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.255/2013”, se arată în decizia CCR.