Senatul a adoptat, luni, proiectul Legii lobby-ului iniţiat de Călin Popescu Tăriceanu şi ALDE. Proiectul a fost retrimis săptămâna trecută la Comisia juridică, la cererea senatorului ALDE Ionuţ Sibinescu, pentru modificarea articolului care reglementează semnificaţia termenilor folosiți.
Articolul trei al proiectului reglementează semnificaţia termenilor şi a expresiilor folosite în lege, precum activitatea de lobby, contract de lobby, societate de lobby, lobbyist, lobbyist intern, asociaţie de interese, reprezentant al grupurilor de interese şi reprezentanţi publici, scrie mediafax.ro. Conform unor analiști, legea ar fi, de fapt, o lovitură pentru DNA, pentru că ar reprezenta o legalizale a traficului de influență, una dintre cele mai des întâlnite infracțiuni în dosarele Direcției.
Vezi ce lovitură a primit DNA si de ce are Tăriceanu motiv de bucurie
„Proiectul legislativ are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului juridic privind obligațiile de conduită și de înregistrare a unor persoane sau grupuri, în asociere cu activitățile prin intermediul cărora se urmărește influențarea directă a activității de legiferare și a proceselor decizionale la nivelul administrației publice centrale și locale, în vederea asigurării unei funcționări corespunzătoare a autorităților publice și procesului de luare a deciziilor la nivelul acestora, pentru ca instituțiil statale să își păstreze legitimitatea și reprezentativitatea, iar influențarea proceselor decizionale să fie posibilă în condiții de egalitate și transparență”, conform raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.
Activitatea de lobby reprezintă, potrivit iniţiativei legislative, „orice contact organizat și structurat cu reprezentanți publici pentru exercitarea unei influențe în interesul unui client” în sensul influențării activităţ̦ii de legiferare și a deciziilor administrației publice. Lobbyist-ul este definit ca fiind „o persoană care exercită o activitate de lobby în calitate de angajat sau prestator în cadrul unei societăţi de lobby sau în cadrul unei societăţi care include lobby-ul în obiectul său de activitate”.
Vezi ce lovitură a primit DNA si de ce are Tăriceanu motiv de bucurie
Astfel, potrivit proiectului de lege a lobby-ului, reprezentanţii publici (demnitarii numiți sau aleși, funcționarii publici și personalul contractual) nu pot desfăşura activitatea de lobbyist. De asemenea, conflictele de interese și incompatibilitățile pentru persoanele care fac obiectul Legii nr.161/2003 în relația cu societăţile comerciale „se aplică întocmai şi în relaţia cu societăţile de lobby şi cu societăţile care angajează lobby-işti interni”.
De asemenea, „este nulă orice clauză dintr-un contract de lobby prin care se prevede onorariu de succes în măsura în care activitatea de lobby urmăreşte încheierea contractelor cu statul sau cu o unitate administrativ-teritorială”, mai arată în proiectul legislativ.
Încălcarea acestei prevederi de către un client al unei activităţi de lobby, respectiv de către o societate de lobby sau de o societate care angajează lobişti interni, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de până la 50.000 lei. În cazul săvărâşirii repetate a faptei, amenda este de 100.000 lei. Constatarea şi sancţionarea contravenţiei în acest caz se efectuează de către personalul de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.
Iniţiativa legislativă mai prevede că lobbyist-ul trebuie să-şi prezinte misiunea la primul contact cu un reprezentant public.
„O persoană care desfăşoară o activitate de lobby şi de reprezentare a intereselor trebuie să prezinte misiunea sa, la primul contact cu un reprezentant public, precum şi identitatea şi preocupările specifice ale beneficiarului sau clientului său, respectiv ale asociaţiei de interese; să nu dobândească informaţii într-o modalitate sau formă ilegală; să comunice informaţiile deţinute pentru exercitarea activităţii sale cu respectarea adevărului; să se informeze cu privire la restricţiile de activitate şi la normele de incompatibilitate adoptate pentru reprezentanţii publici şi să respecte restricţiile respective; să nu exercite nicio formă de presiune ilegală sau inadecvată asupra reprezentanţilor publici; aceasta nu exclude efectuarea acţiunilor legale în sensul prevederilor legii civile, pentru a asigura efectele necesare unei intervenţii”, mai stipulează proiectul de lege.
De asemenea, iniţiativa prevede înfiinţarea Registrului de lobby şi de reprezentare a intereselor, administrat de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Organizarea și funcționarea Registrului de lobby și de reprezentare a intereselor se aprobă prin Hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Justiției. Societățile de lobby și societățile care angajează lobbyiști, precum şi lobbyiștii și lobbyiștii interni, pot exercita activități de lobby numai de la data înregistrării în Registrul de lobby.
Propunerea legislativă privind transparenţa în domeniul lobby-ului şi al reprezentării intereselor a fost înregistrată în Senat, pe 25 septembrie 2018, şi a primit raport de admitere, fără amendamente, de la Comisia juridică pe 28 februarie.
Senatul a retrimis, pe 4 martie, proiectul Legii lobby-ului iniţiat de Călin Popescu Tăriceanu şi ALDE la Comisia juridică, la cererea senatorului senatorului ALDE Ionuţ Sibinescu, motivând necesitatea modificării articolului care reglementează semnificaţia termenilor folosiţi în iniţiativă.
Termenul de adoptare tacită pentru proiect s-a împlinit pe 6 martie, Senatul fiind primul for sesizat, proiectul urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, în calitate de for decizional.