Actualitate, Featured

Vezi ce costuri implică Alianţa Vestului pentru Primaria Cluj

Primăria Cluj-Napoca va plăti din bugetul local câte 0,50 de euro pentru fiecare locuitor al oraşului drept cotizaţie pentru funcţionarea asociaţiei Alianţa Vestului. Decizia a fost luată joi de Consiliul Local al oraşului, transmite corespondentul Mediafax.

Consilierii locali ai PSD – ALDE din Consiliul Local Cluj-Napoca au cerut, joi, în şedinţa deliberativului, explicaţii primarului Emil Boc despre destinaţia banilor alocaţi, menţionând că obiectivele AVE sunt generale şi nu vor putea fi finanţate în actualul exerciţiu financiar european.

„Nu sunt un susţinător al proiectului Alianţei Vestului şi nu pentru că uneşte patru primării PNL, ci datorită faptului că, în an Centenar, a adus anumite idei care pot conduce către federalizare. AVE este un proiect politic dar, din punct de vedere tehnic, în exerciţiul financiar 2014 – 2020 această alianţă nu poate accesa fonduri structurale şi nici investiţii europene. Obiectivele alianţei sunt foarte generale, iar cele de infrastructură nu cred că Primăria Cluj-Napoca le poate influenţa într-un alt judeţ din România. Având în vedere că AVE nu are un obiect de activitate în orizontul de timp apropiat, de ce pe lângă cei 20.000 de lei, aport la patrimoniu, alocăm peste 160.000 de euro cheltuieli de funcţionare, câte 0,50 de euro anual pentru fiecare locuitor, la ce se vor folosi aceşti bani, care sunt bani publici?”, a spus consilierul Dan Morar.

Consilierul Adrian Mureşan a întrebat la rândul său pe ce se vor cheltui cei 0,50 de euro de la fiecare locuitor al Clujului, dacă va fi vorba de plata salariilor pentru Consiliul Director al AVE sau contribuţii pentru proiecte cu finanţare europeană.

Primarul Emil Boc a explicat că Alianţa Vestului urmăreşte ca, în parteneriat cu Guvernul, să aducă mai mulţi bani în România.

„Acum se negociază cadrul financiar multianual 2021 – 2027, iar demersul nostru vizează parteneriatul cu Guvernul, împreună să aducem mai mulţi bani în ţară după modelul centurii metropolitane de la Cluj-Napoca. Numai Guvernul putea absorbi bani europeni pentru realizarea centurii, care costă 150 de milioane de euro, dar noi, cu mai mulţi primari de comune, ne-am asociat să facem în locul Guvernului studiile necesare. Vorbim de sănătatea acestui demers pentru oamenii pe care îi reprezentăm şi de a da o şansă ca banii europeni să modernizeze România. Banii sunt trecători, dar comunităţile rămân. (…) În septembrie se închide negocierea dintre România şi CE pentru exerciţiul financiar 2021 – 2027 şi vom şti dacă banii vor fi redirecţionaţi spre proiecte care ţin de colaborarea cu Guvernul sau putem depunem proiecte direct la Bruxelles”, a explicat Boc.

Edilul Clujului a precizat că banii vor fi utilizaţi pentru plata experţilor care vor realiza proiectele cu finanţate europeană şi vor fi alocaţi din bugetul local.

Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat, joi, în unanimitate, participarea municipiului la constituirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Alianţa Vestului (AVE). Prin hotărâre, s-a aprobat participarea municipiului la constituirea patrimoniului iniţial al AVE cu o contribuţie de 20.000 de lei şi o cotizaţie anuală de 0,50 euro pentru fiecare locuitor cu domiciliul în Cluj-Napoca, destinată acoperirii cheltuielilor de funcţionare a aparatului tehnic–operaţional.

Potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică Cluj, populaţia municipiului Cluj-Napoca era, la 1 ianuarie 2019, de 325.000 de persoane.

Primarii din Timişoara, Cluj-Napoca, Arad şi Oradea au lansat, în 8 decembrie 2018, la Timişoara, Alianţa Vestului (AVE), parteneriat prin care vor să atragă fonduri europene direct de la Bruxelles pentru proiecte comune. Primarul Nicolae Robu, gazda evenimentului, a declarat că la baza platformei AVE stă Declaraţia de la Alba Iulia.

„Am lansat Alianţa Vestului între Timişoara, Cluj-Napoca, Arad şi Oradea, iniţiativă menită să ne permită să facem mai mult decât am făcut până acum, să fim mai performanţi, să ieşim din tiparele pe care statutul nostru de primar ni le conferă la nivel teritorial, strict pe raza unităţilor unde ne-am asumat respoinsabilităţi. La baza platformei noastre stă Declaraţia de la Alba Iulia, promovăm câteva principii cum ar fi al dezvoltării comunităţilor. Obiective comune pe care le asumăm sunt accelerarea proiectului Autostrăzii Transilvania, susţinerea Autostrăzii Timişoara – Belgrad, dezvoltarea unui tren de mare viteză între cele patru oraşe, finalizarea centurilor, dezvoltarea aeroporturilor, a unei reţele de transport public intraregional şi interregional, creşterea mobilităţii ecologice prin proiecte de tramvai, troleibuz, metrou metropolitan, sprijinirea parteneriatului public privat prin proiecte de infrastructură”, a spus Robu.

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a declarat, la rândul său, că iniţiativa nu are niciun fel de legătură cu vreun proiect de separatism teritorial şi nu doreşte să pună sub semnul întrebării statul naţional unitar român.

„Nu este îndreptată împotriva guvernării de la Bucureşti, ci să avem o Românie mai bogată, îşi propune să aibă locuri bogate în România. Are la bază principiul subsidiarităţii astfel ca decizia să fie luată de autoritatea cea mai apropiată de cetăţeni. (…) Discutăm cu UE şi partenerii naţionali pentru a beneficia de fondurile UE. Regiunile noastre au avantaje competive cum ar fi inovare, resurse umane şi creativitatea umană, de ce să nu le fructificăm? Platforma permite un contact direct cu Bruxelles-ul, ceea ce nu era permis până acum, deoarece România nu a făcut regionalizarea, şi deschide posibilitatea de a accesa fonduri europene direct de la Bruxelles”, a spus Boc.

blank