Guvernul Ludovic Orban intenționează să liberalizeze, printr-o ordonanță, programele naționale de sănătate. Pe scurt și în linii mari, asta înseamnă ca inclusiv spitalele și clinicile private să primească bani de la buget pentru anumite programe naționale de sănătate. O intenție care a stârnit deja ropote de aplauze dar și critici pe măsură, după ce Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică acest act normativ.
Ce se înțelege, în primul rând, prin „programe naționale de sănătate”? Acestea reprezintă totalitatea activităților și serviciilor prin care statul român încearcă să prevină și să trateze așa-numitele „boli cu consecințe grave asupra stării de sănătate”. Vorbim aici despre HIV/SIDA, cancere, tuberculoză pulmonară, afecțiuni cardiace, scleroză multiplă și, în general, toate acele boli urâte despre care nimeni nu vrea să știe. Lista completă poate fi consultată aici.
Până acum, doar spitalele de stat primeau bani de la buget pentru astfel de programe. Acum, guvernul PNL vrea să includă în această schemă și spitalele private (până în prezent, acest lucru era permis doar în condițiile în care „era depășită capacitatea furnizorilor publici” – o formulare alambicată și generatoare de confuzii).
Problemă: Sănătatea în România e ca un „domino uriaș”. E greu e să „muți o piesă” (să faci reformă) fără să „dărâmi altele, în altă parte”
„Propunerea guvernului e foarte curajoasă, e un pas de reformă curajos”, este de părere Vlad Mixich, expert în politici de sănătate și membru în European Public Health Alliance.
„Dar pacientul trebuie să înțeleagă faptul că diavolul se ascunde în detalii. Nu uitați că legea sănătății are câteva sute de articole și peste 1.000 de amendamente. E ca un domino uriaș. Dacă vrei să-l reformezi, ai două opțiuni: fie dărâmi tot și pui altceva la loc, fie miști o piesă din acest domino, dar trebuie să fii foarte atent când o miști, ca să nu dărâmi altele, în altă parte”, spune Mixich.
„Orice formă de privatizare, să spunem așa, a banilor din sistem, nu poate fi decât benefică”, este de părere deputatul USR Emanuel Ungureanu, vicepreședinte al Comisiei de sănătate. „Vă voi da exemplul programului de hemodializă. De când acest serviciu a fost preluat de către privat, în mod clar, calitatea îngrijirii pentru pacienți este mult mai bună”.
Prin includerea spitalelor și clinicilor private în acest circuit al programelor naționale de sănătate, se asigură, teoretic, „accesul imediat al pacienților la tratament”, conform expunerii de motive din actul normativ supus dezbaterii publice.
Deputatul USR Ungureanu spune că, pentru a fi completă, reforma trebuie să includă și o prevedere prin care medicii să aleagă clar dacă vor să lucreze ori la stat, ori la privat, altfel se vor perpetua cazurile cu medici „care rup ușa în spitalele de stat, la ora 10 și merg în clinicile lor private”.
Medici care, conform noilor prevederi, ar putea să beneficieze de bani atât din finanțarea spitalului de stat, cât și a celui privat la care lucrează, în paralel.
Capcană: Sistemul care se reformează „pe bucăți”
„Care este capcana unui sistem care se reformează pe bucăți?”, se întreabă deputatul Ungureanu.
„Dacă există un pacient cu cancer care merge, cu bilet de trimitere, de la medicul de familie, la institutul oncologic din Cluj, el întâlnește acolo un medic, sau chiar mai mulți, care au și clinici private de oncologie. Marea problemă a acestui proiect este că nu reglementează conflictul de interese”, spune deputatul USR.
„Nu este normal ca eu să mă adresez, la stat, unui medic oncolog care câștigă 3-4000 de euro pe lună de la stat, pentru a-și face treaba pentru pacienți, timp de 8 ore, dar care, în mod frecvent, drenează pacientul la clinica lui privată, care, prin această ordonanță, poate fi finanțată pe un program național, ca cel de oncologie”, consideră vicepreședintele comisiei de sănătate din Camera Deputaților.
„Așa e sistemul croit: prost”, este de părere Vlad Mixich.
„În condițiile în care se vor liberaliza programele naționale de sănătate, este obligatoriu ca cei care sunt implicați în coordonarea acestor programe să aleagă. Fie la stat, fie la privat. Nu există competiție reală și sănătoasă în condițiile în care același om lucrează în sistemul public din care își concurează propria echipă din privat. E, practic, o căpușare”.
Promisiune: Pacienții vor fi tratați la clinicile private fără grija coplății
În momentul de față, în programele naționale de sănătate, în sistemul public, este interzisă coplata (contribuția personală, a pacientului, la plata serviciilor medicale). Cheia este dacă respectiva coplată va fi interzisă și în cazul spitalelor private care vor intra în circuitul programelor naționale.
„În condițiile în care avem un sistem care plătește un serviciu la un preț mult sub cel de pe piață, diferența va trebui acoperită cumva, mai ales dacă ești spital privat, pentru că tu, ca spital privat, trebuie să faci profit. Important e ca nu cumva această coplată să crească peste anumite limite suportabile, să devină prohibitivă”, spune Mixich, care adaugă că acest lucru se poate reglementa legal, prin modificare legislativă, dacă se dorește.
Tratamentul pentru respectivele boli este extrem de costistisitor. Iar cei care suferă de astfel de boli grave sau cronice sunt, cumva, „captivi” în acest sistem, crede expertul în politici de sănătate.
„Nu te comporți ca un cumpărător de bomboane. După ce faci infarct, nu te apuci să te uiți pe niște cataloage să alegi spitalul la care să fii tratat. Când faci cancer, nu te apuci să îți alegi spitalul cutare, pentru că acolo e cu 5 lei mai ieftin”, spune Mixich.
„Dacă un pacient care merge la institutul oncologic din Cluj, este programat pentru o procedură de radioterapie în luna martie, dar el vrea să meargă la o clinică privată care are aparatură mai performantă și poate să se programeze mai repede – iată un avantaj. Însă nimeni nu poate impune unei clinici private să nu ceară o coplată”, spune deputatul USR Ungureanu.
Ministrul Sănătății a promis, marți seară, la Digi24, că pacienții vor putea fi tratați la clinicile private, fără grija coplății.
„Noutatea acestei ordonanțe este posibilitatea de a se trata acești pacienți critici de către centrele private fără nicio coplată”, a menționat Victor Costache.
Realitate: „Acum în România, dacă ești bogat, supraviețuiești, dacă ești sărac, mori”
În plus, odată cu intrarea în vigoare a ordonanței privind liberalizarea programelor de sănătate, fenomenul listelor de așteptare va înceta, promite ministrul. Astfel, Victor Costache a precizat că pacienții vor va avea posibilitatea de a-și alege medicul și spitalul în care au încredere.
„La Ministerul Sănătății sunt programele de prevenție și sunt programele din acțiunile prioritare, astfel sunt tratați pacienții critici cu infarct miocardic, cu accident vascular cerebral. Prin această modificare legislativă, având în vedere că avem cel mai mic număr de centre de infarct sau tratament al AVC la nivel european, se dă posibilitatea centrelor private care au această expertiză. Evident că pacienții nu plătesc nimic, deci este exclusă orice coplată”, a spus Victor Costache, la Digi24.
Secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii, Horaţiu Moldovan, a explicat la Digi24 că nu vor mai fi „discriminări” între stat şi privat în ceea ce priveşte fondurile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Astfel, banii sau costurile nu mai trebuie să reprezinte o barieră, un obstacol pentru pacient.
„Pentru că acum, în România, dacă ești bogat, supraviețuiești, dacă ești sărac, mori”, spune Vlad Mixich.
Temere: „Spitalele de stat sunt în pericol”
Fostul ministru PSD al Sănătății, Florian Bodog, membru în comisia de sănătate a Senatului, atrage atenția că, „în momentul în care va crește ponderea de finanțare pe zona de privat, spitalele publice își vor reduce cu sumele respective bugetele pe care și le-au preconizat la începutul anului”.
„De unde se vor plăti medicii din spitalele publice, ce impact va avea asupra pacientului?”, se întreabă Florian Bodog, senator PSD care crede că vor fi mai puțin pacienți care se vor putea trata gratuit la stat și tot mai mulți pacienți care se vor trata contra-cost la privat, în cazul în care nu va fi interzisă coplata pentru programele naționale.
„Asta e o capcană populistă întinsă de politicieni populiști, cărora le place să vorbească, le place să creadă că toți ceilalți sunt niște idioți și proști. Și folosesc reducționism din astea, simple, de tipul privat vs. stat. E o prostie”, spune Vlad Mixich.
„Ce ne interesează e ca banii să se ducă în același loc, către pacient. Mă interesează mai puțin dacă pacientul se tratează într-un spital public sau unul privat. Mă interesează ca pacientul să aibă acces cât mai repede și să se trateze cât mai bine”, crede expertul în politici de sănătate.
„Marea problemă nu este că o parte din resurse, așa puține, se duc de la stat sau la privat, ci că noi vorbim despre un model de competiție care ar trebui să existe inclusiv între spitalele de la stat, dar care să se centreze pe nevoile pacientului, nu pe interesele unor medici care rup ușa în spitalele de stat, la ora 10 și merg în clinicile lor private și care, practic, mulg laptele de la două vaci”, spune deputatul USR Emanuel Ungureanu.
Vlad Mixich recunoaște că adoptarea ordonanței nu va duce la creșterea fondurilor alocate programelor naționale de sănătate.
„Ele rămân la același nivel (unul foarte mic comparat cu alte țări europene), doar că mai mulți furnizori se vor înghesui să le obțină: orice spital privat și orice spital public care îndeplinesc criteriile tehnice necesare. Pacienții se vor putea trata în cadrul programelor naționale de sănătate tot ca până acum: în limita fondurilor disponibile și în limita numărului de pacienți stabilit de CNAS”.
„Ideea ca banii să urmărească interesul suprem al pacientului, indiferent unde e tratat, e un principiu foarte sănătos. Nu e normal ca medicul să meargă până la 10 dimineața la stat și să spună: îmi pare rău, nu avem suficiente resurse, vino la privat că te rezolv. Statul care pune monopol pe anumite servicii nu aduce beneficii pentru pacienți. Până nu se separă statul de privat, aceste măsuri nu vor face decât să împartă sărăcia la mai mulți”, spune pe de altă parte Emanuel Ungureanu, deputat USR.
„Utopia” privatizării sistemului medical
„De câte ori se modernizează ceva în medicină se scoate această fantomă, această utopie a privatizării. Noi ne dorim să punem pacientul în centrul sistemului și să lăsăm pacientul să aleagă. Știți foarte bine situația catastrofică în care ne aflăm ca sistem sanitar, iar una dintre cauze a fost această îngrădire a pcienților, iar scopul acestor măsuri legislative este să ieșim din acest fenomen de îngrădire a drepturilor pacienților”, a spus Victor Costache într-o conferință de presă.
„Este vorba de acordarea serviciilor medicale integrate, după exemplul celorlalte țări europene. Este exemplificat cu situația copiilor cu autism, cărora li se plătea medicația, dar nu li se asigura suportul mult mai necesar a tot ce înseamnă logoped sau psiholog. De asemenea, pacientele care sufereau de cancer mamar nu aveau voie să le fie refăcut decât un singur sân. Eram singura țară din Europa cu această aberație”, a adăugat ministrul.
El a spus că este necesară și decontarea corectă a actului medical, pentru ca spitalele să primească finanțare pentru procedurile efectuate la adevăratul lor cost și nu la un preț mult mai mic, cum se întâmplă în prezent. El a dat exemplu spitalele regionale pe care România vrea să le construiască cu bani europeni, care nu ar putea funcționa dacă procedurile nu ar fi decontate corect: „Se vor dărâma pe noi, în 5-6 luni nu o să putem să plătim nici măcar service-ul la echipamentele de top pe care le cumpărăm pe fonduri europene”.
Și secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Horaţiu Moldovan, spune că nu este vorba de o privatizare a programelor naționale de sănătate.
„Nu se privatizează nimic. e o eroare de formulare. Programele naționale au fost accesibile și până acum în toate spitalele din România. Ceea ce face este să liberalizăm și mai mult accesul la ele. Sunt măsuri menite să pună pacientul în centrul sistemului, în niciun caz să-l limiteze. Pacienții se vor putea îngriji și în spitalele private, fără coplată, mai ales daca e vorba de actiuni prioritare, în aceeași măsură în care se întâmplă în spitatele de stat”, a spus el.