UE alocă miliarde de euro pentru a supraveghea, neetic, cetățenii

Miliarde de euro din fondurile pentru cercetare ştiinţifică alocate de Uniunea Europeană sunt cheltuite pentru dezvoltarea şi finanţarea unor programe controversate, destinate dezvoltării de tehnologii de securitate şi supraveghere a cetăţenilor europeni, se arată într-o investigaţie The Guardian.

De asemenea, cel puţin 1,3 miliarde de euro urmează a fi alocaţi unor astfel de cercetări în următorii 7 ani.

Un europarlamentar german, Patrick Breyer, a dat în judecată Comisia Europeană după ce forul european a refuzat să ofere detalii referitoare la un astfel de proiect controversat, intitulat iBorderCtrl, destinat dezvoltării noilor tehnologii de detectare a aşa-numitelor „microexpresii faciale” prin care pot fi identificate persoanele care spun o minciună.

Un reporter care a testat în 2019 eficienţa acestui sistem (aflat atunci în probe la graniţa dintre Ungaria şi Serbia) a picat însă testul: chiar dacă a dat răspunsuri oneste, „poliţistul virtual” a considerat că a minţit şi l-a etichetat drept „necredibil”, sugerând să fie efectuate noi verificări în cazul său (ceea ce nu s-a mai întâmplat).


Practic, un program de inteligenţă artificială a decis că o persoană necesită mai multe verificări pentru a intra în UE, deoarece maşinăria a apreciat că a fost minţită de către om.

Europarlamentarul Breyer a calificat această tehnologie drept un „hocus pocus pseudo-ştiinţific” în materie de securitate.

În plus, iBorderCtrl ar ridica şi probleme de etică deoarece ar dezavantaja, din start, persoanele de culoare, cu dizabilităţi, dar şi copiii, vârstnicii: în aceste cazuri sistemul ar putea da mai multe erori în interpretarea microexpresiilor faciale.

Breyer a cerut mai multe informaţii de la Comisia Europeană pentru a se documenta mai bine în privinţa aspectelor etice şi legale ale acestui proiect. Comisia i-a interzis însă acccesul, motivând protejarea secretelor comerciale.

În consecinţă, Breyer a dat în judecată Comisia. Curtea Europeană de Justiţie va decide dacă, în acest caz, interesul public este mai important decât secretul comercial. În cazul unei astfel de decizii, Comisia Europeană va fi obligată să prezinte documentele cerute de europarlamentar.

Cazul va fi judecat de Curtea Europeană anul viitor.

Orizont 2020: cercetarea „bună” şi „cercetarea rea”
Horizon 2020 (Orizont 2020) reprezintă Programul-cadru pentru cercetare şi inovare al Uniunii Europene. În perioada 2014-2020, în cadrul acestui program s-au acordat granturi pentru cercetători în valoare de 80 de miliarde de euro.

Horizon finanţează cercetări de tot felul, de la studiile referitoare la cancerul de colon, până la cele legate de îmbunătăţirea sistemelor de irigaţii pentru agricultură.

Anul acesta, de pildă, compania germană BioNTech a beneficiat de fonduri Horizon pentru dezvoltarea vaccinului anti-COVID realizat împreună cu Pfizer.

În ultimii 7 ani, prin intermediul programului Horizon 2020, s-au alocat 1,7 miliarde de euro pentru dezvoltarea diverselor tehnologii folosite de agenţiile de securitate sau de control al frontierelor: vorbim despre drone, programe de inteligenţă artificială, realitate augmentată sau interpretarea datelor biometrice. Toate acestea folosite în scopul supravegherii, securităţii şi controlului.

Preţul plătit de UE: companiile europene de securitate vor deveni mai competitive, cetăţenii vor avea mai puţine drepturi
Oficialii UE spun că astfel de inovaţii se vor dovedi cruciale în lupta contra criminalităţii sau a terorismului. Există, în acelaşi timp, şi un interes economic, menit a face companiile şi firmele europene din domeniu capabile să concureze pe piaţa internaţională cu cele din SUA, Israel sau China.

Ceea ce provoacă însă nelinişte în rândul activiştilor pentru drepturile omului reprezintă influenţa tot mai mare pe care corporaţiile din domeniul securităţii o exercită asupra proiectului Horizon.

Unii experţi consultaţi de The Guardian şi care au colaborat la proiecte de securitate finanţate de UE şi-au exprimat îndoiala în privinţa aşa-numitului interes public pe care l-ar servi o parte dintre aceste programe.

Proiectele de cercetare care urmează să fie finanţate prin Horizon 2020 sunt, mai întâi, examinate de o echipă de oameni de ştiinţă. Dacă proiectul e valid, Comisia Europeană angajează apoi un grup de experţi în etica în cercetarea ştiinţifică pentru o evaluare suplimentară.

„De multe ori problema este că subiectul în sine (al proiectului) este neetic”, a declarat Gemma Galdon Clavell, o expertă în etică ştiinţifică şi care a evaluat mai multe proiecte de cercetare sub egida Horizon 2020.

„Unele proiecte încurajează dezvoltarea tehnologiilor biometrice care să poată fi folosite fără a mai solicita consimţământul persoanei vizate. Cum să consideri etic aşa ceva?”, a spus Clavell.

Aplicaţia COVID-19 care te raportează la poliţie dacă nu respecţi carantina
Pandemia de COVID-19 nu a făcut decât la accelereze şi mai mult dezvoltarea de astfel de tehnologii de supraveghere de către guvernele UE. Folosirea dronelor de supraveghere a cunoscut o creştere fără precedent, la fel ca şi tehnologiile bazate pe recunoaşterea facială cu ajutorul ajutorul datelor biometrice.

În Polonia, de pildă, a fost lansată o astfel de aplicaţie prin care cetăţenii aflaţi în carantină trebuie să descarce selfie-uri de-a lungul zilei prin care să probeze că stau în izolare. Aplicaţia combină geolocaţia cu tehnologia recunoaşterii faciale şi anunţă imediat poliţia în cazul în care utilizatorul nu respectă carantina sau refuză să descarce un selfie.

De anul viitor, Horizon 2020 se va redenumi Horizon Europe. Pentru perioada 2021-2027, proiectul va avea un buget alocat de 86 miliarde de euro şi un fond alocat cercetărilor din domeniul securităţii în valoare de 1,3 miliarde de euro.

De asemenea, un buget complementar, în valoare de 8 miliarde de euro, va fi destinat cercetării în domeniul tehnologiilor militare.