Featured, International

UE a adoptat măsuri de criză speciale pentru Europa de Est

De la debutul crizei provocate de coronavirus, statele din zona euro au intrat în lupta pentru așa-numitele euroobligațiuni – mutualizarea datoriilor. De o parte avem Spania, Italia, Franța și alte țări din flancul sudic al UE, iar de cealaltă parte avem ”clubul zgârciților” (Germania, Olanda, Austria, Finlanda), state care se opun punerii în comun a datoriilor suverane.

Ce se întâmplă însă cu statele din UE Centrală și de Est? Și aceste state, la fel ca cele vestice, înfruntă aceleași provocări: granițe închise, curse aeriene oprite, comerț limitat drastic, șomaj în creștere, o industrie auto care s-a oprit.

Chiar și cu refuzul Germaniei de a gira datoriile statelor cu probleme economice, țările din zona euro pot conta pe măsurile monetare ale Băncii Centrale Europene (care poate furniza băncilor lichidități de 3.000 de miliarde de euro), pe programul BCE de a cumpăra obligațiuni suverane de 1.100 de miliarde de euro sau pe cele circa 300 de miliarde de euro din Mecanismul European de Stabilitate (potrivit unui acord al miniștrilor de Finanțe din zona euro la care s-a ajuns pe 9 aprile).

Țările din Europa Centrală și de Est care nu sunt membre euro nu pot conta pe niciuna dintre aceste plase de siguranță. Acordul aminitit de pe 9 aprilie le va permite să fie parte la un program UE de 300 de miliarde de euro de împrumuturi pentru companii. ”Pe termen scurt, țările euro se pot împrumuta oricât de mult”, spune Richard Grieveson, director adjunct al Institului pentru Studii Economice Internaționale din Viena, citat de Politico. Însă țările non-euro nu pot decât să se bazeze pe băncile lor centrale și pe cheltuielile guvernelor lor pentru a se feri de criză. ”Asta generează temeri că regiunea – în special în țări mai sărace, precum Bulgaria și România – vor avea probleme să reducă impactul crizei, un lucru care ar putea adânci diviziunile din UE”, scrie Politico.

Guvernul Poloniei și-a exprimat deja îngrijorarea că lupta împotriva crizei economice ce vine se va axa pe țările euro, în special cele din Vest. ”Asta nu este o criză a zonei euro, este foarte important să ne implicăm în limitarea impactului crizei în spiritul solidarității europene”, a spus ministrul de Finanțe al Poloniei, Tadeusz Koscinski. ”Situația economică din țările noastre este fragilă. Avem sau vom avea venituri mai mici la buget și va trebui să finanțăm cheltuieli în creștere pentru sănătate, beneficii sociale și ajutoare temporare pentru companii”, a spus ministrul polonez.

Desigur, și statele estice din UE au anunțat pachete de măsuri pentru reducerea impactului crizei. Polonia a anunțat un pachet a cărui valoare este de 3-6% din PIB sau chiar până la 15% din PIB, în cazul în care se adaugă reducerile sau anulările taxelor pentru companii. Cehia a anunțat un program de circa 3% din PIB, care poate merge până la 20% din PIB, dacă se adună și garanțiile guvernamentale. Ungaria a anunțat un plan de circa 20% din PIB. Acestea sunt cazurile fericite, căci vorbim de cele ai puternice economii regionale.

Lucrurile se schimba însă în România, unde pachetul de ajutor merge până la 4% din PIB, scrie Politico. Asta în timp ce companiile își doresc măsuri care sa meargă până la 15% din PIB. În Bulgaria și Croația situația este similară, scrie Politico.

Cifrele spun multe când privim la măsurile luate de Germania. Potrivit think-tank-ului Bruegel, programul anticriză al Berlinului va merge până la circa 60% din PIB. Italia, cea mai afectată de epidemia de coronavirus, a anunțat un program ce merge până la 75% din PIB.

”Scutul nostru de protecție este foarte modest când îl comparăm cu asemenea programe”, a spus Witold Orlowski, consilier economic principal la PwC Polonia. ”Cel mai important este să înceapă să curgă ajutoarele”, a spus el. Care ajutoare? Țările non-euro se califică pentru cele circa 8 miliarde de euro din fondurile de coeziune necheltuite până acum, puse la dispoziție de Comisia Europeană. Însă premierul Poloniei este nemulțumit că nici măcar această sumă nu a fost eliberată. ”Din nefericire, UE nu a oferit până acum niciun eurocent pentru a lupta cu coroanavirusul”.

Singurul avantaj de până acum al statelor est-europene este că au fost scutite de certurile din interiorul zonei euro pe marginea euroobligațiunilor și că băncile lor centrale și guvernele au putut lua măsuri mai repede, câtă vreme nu trebuia atins vreun consens cu partenerii, așa cum s-a întâmplat în zona euro. ”Monedele lor s-au adaptat puțin, până acum sunt OK și au ceva flexibilitate. Însă problema ține de cât de greu va fi în continuare”, spune despre aceste state Timothy Ash, de la BlueBay Asset Management

blank