Președintele Traian Băsescu a organizat, în această seară, la Cotroceni, în Sala Unirii ultima recepţie cu prilejul Zilei Naţionale a României. El a spus că, pe 16 noiembrie, românii au avut voinţa mai puternică decât politicienii şi televiziunile, iar politicienii care nu vor înţelege ce vor românii vor fi „spulberaţi” de popor peste câţiva ani. Totodată, șeful statului a subliniat că unirea naţiunii române într-un singur stat românesc este un ideal de care nu se va dezice niciodată şi i-a felicitat pe cetăţenii Republicii Moldova pentru succesul alegerilor.
Printre cele aproximativ 2.000 de persoane care au participat la recepţia de la Palatul Cotroceni s-au numărat vicepremierii Liviu Dragnea şi Gabriel Oprea, ministrul Apărării Mircea Duşa, copreşedintele PNL Vasile Blaga, parlamentari printre care şi Mihai-Răzvan Ungureanu şi Theodor Paleologu, președintele PMP Elena Udrea, șefii serviciilor secrete, ambasadori, tenismena Simona Halep, omul de afaceri Ion Ţiriac, soprana Mariana Nicolesco.
Sala Unirii a fost plină ochi, holurile la fel. „De obicei e atâta lume la învestire, nu și la plecare”, a comentat unul dintre invitați. Deși avea pregătit de joi discursul, șeful statului a fost vizibil emoționat și a avut lacrimi în ochi când a vorbit.
După ce și-a ținut discursul, șeful statului s-a plimbat în Sala Unirii printre invitați cu un pahar de şampanie în mână pentru a-i saluta.Vicepremierul Liviu Dragnea l-a aşteptat alături de Vasile Dâncu pe preşedintele Traian Băsescu. După ce s-au salutat, Dragnea a dorit să facă o fotografie cu preşedintele Băsescu.
Ironic, fostul șef al sindicatului șoferilor, Iacob Palade l-a întrebat pe șeful statului ce caută Dragnea acolo, „e băsist?” „Mai rău, e macovist”, a răspuns, râzând, Băsescu.
Vă prezentăm discursul președintelui:
„Ziua Naţională a României, este o sărbătoare cu numeroase momente simbolice. Cu atât mai mult în acest an când ziua naţională are loc în ajunul sărbătoririi a 25 de ani de la prăbuşirea comunismului şi a reluării modernizării ţării prin integrarea sa în spaţiul firesc de dezvoltare, în spaţiu de valori al democraţiilor occidentale.
La 1 decembrie 1918, se înfăptuia România Mare prin revenirea Transilvaniei, Basarabiei şi a Bucovinei la România. Nu am fi trăit probabil niciodată acest moment fără existenţa unor bărbaţi de stat vizionari precum premierul Ion I.C.Brătianu, Regele Ferdinand Întregitorul sau generalii români care au condus marile bătălii ale unirii din Primul Război Mondial la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz. 1 Decembrie 1918 este punctul de referinţă în veacuri al reunirii tuturor românilor în acelaşi stat.
Istoria din acel moment ne învaţă că putem să răzbim în momente grele numai cu solidaritate şi coeziune, prin definirea coerentă a interesului naţional.
România și poporul său au darul de a renaşte, în momentele cheie, şi de a reuși să îşi adune toate resursele, toate energiile pentru a răsturna perspectivele cele mai întunecate.
E o forţă de coeziune şi de echilibrare a alunecărilor istorice care a făcut ca, de exemplu, de la România din 1916-1917 rămasă la dimensiunea provinciei istorice Moldova, cu capitala şi guvernul mutate la Iaşi, în pragul unei capitulări şi a unui dezastru naţional, ţara să renască prin forţa şi voinţa naţiunii, şi să ajungem la 1 decembrie 1918, să consemnăm unirea Bucovinei şi Basarabiei la patria mamă prin voinţa locuitorilor acelor regiuni istorice vechi, româneşti, dar şi revenirea Transilvaniei la România tot printr-o mare Adunare Populară şi voinţa manifestă a 100.000 de oameni adunați la Alba Iulia.
Ce probă mai importantă a forţei şi vitalităţii poporului român putem avea, decât acel 1 decembrie care ne vorbeşte despre unirea de neam, ca voinţă, ca fundament al spiritualității românești.
Generaţia actuală şi generaţiile viitoare nu au decât de învăţat de la aceste momente istorice, cu atât mai mult cu cât de atunci au traversat alt eveniment crucial pentru naţia română: 22 decembrie 1989, acum un sfert de veac, un regim comunist care părea etern, la fel ca şi conducătorul său de atunci, s-a prăbuşit în faţa dorinței de libertate a poporului român.
Și aș face o paranteză. Și pe 16 noiembrie românii au avut voința mai puternică decât politicienii.
În fine, iar şi iar, nu obosesc să spun nici cu această ocazie că nu putem să trecem prin furtuna schimbărilor lumii contemporane dacă nu redescoperim o valoare ce asigură dorinţa de libertate, demnitatea, mândria, coeziunea și solidaritatea poporului român: această valoare se numeşte patriotism. Iar dacă privim la ziua de azi și o comparăm cu evenimentele din istoria noastră, elitele politice trebuie să înțeleagă un lucru esențial: niciodată nu vor exista în fruntea națiunii române dacă nu vor fi tot timpul măcar cu un pas înaintea evoluției poporului român.
Astăzi politicienii trebuie să înțeleagă că românii vor în primul rând stat de drept, o justiție în fața căreia toți să fie egali, vor sănătate, asigurată tuturor, vor educație, vor autostrăzi. Politicienii care nu vor înțelege acest lucru în câțiva ani vor fi spulberați de același popor român.
Folosesc acest prilej pentru a felicita în mod special autorităţile şi cetăţenii Republicii Moldova pentru succesul alegerilor generale de ieri care au dat o nouă majoritate proeuropeană.
Sărbătoarea naţională a tuturor românilor este cel mai bun moment pentru reînnoirea asigurărilor că România va susţine în continuare împlinirea aspiraţiilor de integrare europeană ale românilor de peste Prut, în timp ce unirea naţiunii române într-un singur stat românesc rămâne un ideal de care nu am să mă dezic niciodată.
Sărbătoarea Zilei Naţionale îmi dă prilejul să adresez românilor din ţară, dar şi românilor de pretutindeni, militarilor români aflaţi la datorie în Afganistan, în Balcanii de Vest și Africa, felicitări şi urări de sănătate, de prosperitate cu ocazia sărbătorii noastre naționale.
La mulţi ani, români! La mulţi ani, România!”, a spus şeful statului.
