Traian Băsescu a explicat luni seara, la Tv, de ce a refuzat să apară în materialul de trei ore pe care jurnaliștii de la Recorder.ro l-au făcut despre Revoluția din 1989. Fostul șef al statului a spus că el nu a participat la Revoluție, pe care a văzut-o acasă, la Constanța, la televizor, dar a povestit în schimb două episoade care ilustrează haosul deciziilor din acele zile și cum se face că au fost atât de multe victime din cauza „zvonurilor nenorocite cu teroriști”.
„Recunosc că am fost invitat de câteva ori, am încercat să fac niște programări, pe urmă am considerat că nu-i un lucru de care nu mă pot lipsi sau cei care au făcut documentarul aveau atâtea declarații publice ale mele, încât puteau să umple ore în șir”, a explicat fostul șef al statului de unde a apărut în spațiul public ideea că „Băsescu a refuzat să apară în acest film de trei ore”. (Unul dintre jurnaliștii de la Recorder.ro a povestit la un post Tv că cel mai mare regret al său a fost că nu l-a putut convinge pe Traian Băsescu să-i acorde un interviu pentru documentar – n.r.).
„Dar pe de altă parte, nu am avut niciun fel de entuziasm pentru participare la realizarea unui asemenea film, în primul rând pentru că mi-aș dori ca prima dată când voi vorbi despre cei zece ani în care am deținut funcția de președinte al României să fie într-un documentar despre cele două mandate ale mele. Abia pe urmă poate să insereze cineva, cine vrea, elemente din acel documentar, dar acelea vor fi spuse de mine, având toate elementele unor decizii sau ale unor atitudini”, a menționat Traian Băsescu.
Traian Băsescu: „Am văzut Revoluția prin prisma unor prostii incredibile”
„În plus, am înțeles că era vorba despre documentarul 30 de ani de la Revoluție. Eu n-am fost un participant la Revoluție. Eu am văzut Revoluția la televizor. Eram în Constanța, unde s-a produs doar o busculadă care a avut și oameni morți din cauza prostiei și a zvonurilor nenorocite cu teroriști. Dar n-am fost un participant”, a precizat Traian Băsescu.
„Eu am văzut Revoluția la televizor sau, dacă vreți, am văzut-o și prin prisma unor prostii incredibile. Vă dau doar două exemple. Dețineam funcția de inspector-șef al navigației civile. Și mă sună căpitanul-șef de la Galați, de la Căpitănia Galați: Domnul inspector-șef (în marina comercială s-a vorbit cu domnul și înainte de Revoluție), la Galați se spune că e infestată apa, iar infestarea s-ar fi făcut prin prizele din care se aprovizionează Galațiul cu apă din Dunăre. Rog aprobați să trimitem o șalupă la prizele de apă. Aprob să se ducă șalupa. Nu era atât de centralizată treaba, dar în situații de genul ăsta funcționa informația. Îi aprob și când se apropie șalupa, care avea doi ofițeri de căpitănie pe ea plus un specialist de la compania de apă, începe un foc de la uscat asupra șalupei incredibil. A murit un om!”, a povestit Traian Băsescu.
El a mai dat un exemplu: „Dincoace, la Portul Constanța, zvonuri formidabile: teroriștii care au debarcat la Neptun au scafandri și au pus mine în danele petroliere. Căpitanul-șef mă sună: Domnul inspector-șef, avem amenințare cu bombe plantate deja în danele petroliere. Zic: măi, nu cred, dar nici n-ai dreptul să ignori un asemenea zvon. Scoateți toate petrolierele din dană. Erau cinci petroliere sub operare. Le-am scos, le-am trimis la radă. Și trimit scafandrii Portului Constanța – Onaca era unul din ei – să inspecteze zona bazinului petrolier. Când s-au apropiat de zona bazinului petrolier, încep vedetele marinei militare un foc năpraznic asupra danelor petroliere, pentru că se apropia o șalupă care au zis ei că-i cu teroriști. Noi comunicam cu un comandament al marinei militare care domina deciziile tactice și strategice în Dobrogea. Am informat că se duce șalupa cu scafandri acolo”, a explicat Traian Băsescu, înainte de a trage concluzia: „Deci, pentru mine asta s-a văzut la Revoluție: o bulibășeală fără seamăn. Iar la București o dramă s-a văzut, dar n-am participat la Revoluție și de regulă evit să par unul dintre cei care ar avea ceva de spus”, a spus fostul președinte.
Pe de altă parte, el a declarat că decizia luată luni de Guvern de desființare a Institutului Revoluției, condus de Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Petre Roman, a fost o decizie bună.