Comunitatea medicală este din nou în doliu, după ce încă un medic tânăr a murit în urma unui infarct în timpul gărzii la un mare spital din ţară. În medie, într-o gardă, medicii din România lucrează continuu, fără pauză, peste 30 de ore, uneori chiar mai mult.
Medicii sunt revoltaţi din cauza suprasolicitării personalului din sănătate prin impunerea unor gărzi peste norma europeană pentru acoperirea deficitului de personal şi spun că au colegi care au decedat nu numai în gardă, dar şi în sălile de operație, în UPU sau în radiologie. Aceştia le transmit guvernanţilor şi membrilor Parlamentului României să inițieze şi să susţină proiectul de lege ce vizează recunoașterea orelor de gardă ca vechime în muncă, în condiţiile în care, în serviciul de gardă, de exemplu, un medic poate fi nevoit uneori să consulte într-o tură şi 50 de pacienţi.
A salvat inimile altora, dar nu şi pe a ei
Veste cumplită că medicul cardiolog Cosana Claiciu (foto) s-a stins subit din viaţă în timpul serviciului, la doar 44 de ani, a căzut ca un trăznet. Doctoriţa era angajată la Spitalul Clinic Județean Arad, fiind originară din județul Caraș-Severin şi urmând studiile medicale la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș“ din Timișoara. Apropiaţii şi colegii spun că era o femeie mereu în slujba oamenilor, a pacienților, o femeie cu o inimă mare care îngrijea inimi. Potrivit specialarad.ro, dr. Claiciu a intrat de gardă sâmbătă dimineață la ora 7 şi după aproximativ o oră s-a simțit rău. Starea ei s-a înrăutățit brusc și a suferit un stop-cardiorespirator, o echipă medicală venind de urgență să-i acorde primul ajutor, dar fără succes, spre disperarea colegilor de la spital şi a tuturor celor care au cunoscut-o.
60.000 de medici în România, deficit major la urgenţe
România are, la ora actuală, aproape 60.000 de medici, cu mult sub nivelul cerinţelor la nivel naţional. Preşedintele Colegiului Medicilor din România, dr. Gheorghe Borcean, a declarat pentru „România liberă“ că, pentru acoperirea deficitului major de personal din sănătate, trebuie încurajată angajarea medicilor rezidenţi, care ar aduce „un sânge proaspăt sistemului anemic şi bolnav“. Dr. Borcean crede că „ar trebui să avem o hartă exactă a demografiei corpului medical în ţară, astfel încât să ştim nevoia de sănătate şi ceea ce înseamnă aceasta în legătură cu numărul de medici la numărul de locuitori. Dacă studiem repartiţia geografică a medicilor în România, constatăm că Bucureştiul şi împrejurimile sale este zona cu cea mai mare densitate de medici, aproape 25%. Alte 25-30 de procente din numărul de medici lucrează în cele şase oraşe mari capitale regionale din ţară şi, astfel, restul de o treime este repartizată în cele 35-36 de judeţe. Se creează, deci, în mod normal o discrepanţă între numărul de medici raportat la numărul de locuitori. Aşa apare o încărcare mare profesională pentru unele categorii de medici, în special pentru cei care au specialităţi în sistemul de urgenţă şi acest lucru nu poate să rămână fără urmări. Este cunoscut că durata medie de viaţă a medicilor şi riscul de moarte subită este mai mare cu cât specialitatea este mai apropiată de urgenţe“.
Medicii, obligaţi să lucreze până la 65-67 de ani
Laura Zarafin, medic anestezist la un mare spital din Bucureşti, a lansat pe reţelele de socializare un apel dramatic către colegii medici din toată ţara: „Pentru toți colegii mei medici care știu că după 24 de ore de muncă încontinuu totul în jurul tău parcă se învârte și parcă nu mai poți respira și inima ți-o ia la trap, pentru toți cei ce vreți să vă creșteți copiii și nepoții, am o propunere pe care v-o expun public. S-a votat în Parlament ca vârsta de pensionare pentru medici, indiferent de sex, să fie de 65 de ani, cu posibilitatea de prelungire până la 67 de ani. Eu cred că acest lucru nu este doar o simplă discriminare, ci este o prostie fără margini, poate chiar un abuz. Zilnic auzim de câte un coleg care se îmbolnăvește grav sau care moare în timpul serviciului, cel mai adesea în gardă. Unii sunt extrem de tineri, sub 50 sau 40 de ani. Câți medici mai trebuie să moară pentru ca cei ce legiferează în țara asta să înțeleagă că această meserie nu se poate face în condiții de siguranță peste 55-57 de ani, mai ales în anumite specialități care presupun un efort deosebit nu numai psihic, dar și fizic? Și dacă cei ce legiferează nu vor să înțeleagă, noi ce facem, acceptăm discriminarea? Până când? Până vor muri câți medici? 100? 1.000?
Potrivit Colegiului Medicilor din România, 52% din doctorii din Bucureşti suferă de epuizare şi suprasolicitare fizică şi psihică. Nivelul sindromului burnout în Franţa este de 42%, în Germania 48%, iar în Marea Britanie 33%.
Alarmant
Medici decedaţi în gardă în ultimii 10 ani
Cosana Claiciu, 44 de ani, medic cardiolog, Arad, 2018
Adrian Pronie, 38 de ani, medic ATI, Bucureşti, 2018
Grigore Lupescu, 55 de ani, medic cardiolog, Tg. Jiu, 2018
Diana Lupescu, 50 de ani, medic neurolog, 2018
Petruţa Văduva, 32 de ani, medic internist, Sibiu, 2016
Marlena Ştefan, 52 de ani, SMURD, Galaţi, 2016
Tom Alexandru Mihai, 46 de ani, medic cardiolog, Codlea, 2016
Mihaela Dumea, 39 de ani, UPU/SMURD Iaşi, 2016
Horia Georgescu, 40 de ani, medic chirurgie generală, București, 2015
Dana Mincă, 50 de ani, medic de familie, Caracal, 2014
Gabriel Jilavu, 49 de ani, medic ortoped, Botoşani, 2012
Cozmin Giubelan, 50 de ani, medic chirurg, Tg. Jiu, 2010
Ovidiu Lucian Bumbea, 46 de ani, medic psihiatru, Alba Iulia, 2010
Mugur Timofte, 43 de ani, medic chirurg, Slobozia, 2008
Oboseala accentuată şi teama de erori medicale sunt cele mai frecvente efecte ale gărzilor în spitalele din România.