Cîțu
Politic

Tensiuni între premierul Cîțu și USR PLUS din cauza rectificării bugetare. Acuzații și din tabăra Orban

Premierul Florin Cîțu și liderii USR PLUS, Dacian Cioloș și Dan Barna, vor avea o discuție, joi, după ședința de guvern, susțin surse politice. Discuția are loc în contextul în care liderii USR PLUS sunt nemulțumiți de prima variantă a rectificării bugetare făcută de premier. Nemulțumiri sunt și în tabăra lui Ludovic Orban, care îl acuză pe Cîțu că a pus 3 miliarde de lei în fondul de rezervă al premierului pentru a fi folosiți înainte de Congresul PNL.

Potrivit primei variante a rectificării bugetare, realizată de premierul Florin Cîțu în calitate de ministru interimar al Finanțelor, ministerele USR PLUS primesc mai puțini bani decât au solicitat miniștrii care ocupă respectivele portofolii. Cea mai mare nemulțumire în tabăra USR PLUS este în legătură cu bugetul ministerului Transporturilor. Ministrul Cătălin Drulă a cerut aproape 3 miliarde de lei, în timp ce premierul a prevăzut în draftul pe care urmează să îl prezinte în coaliție doar 320 de milioane de lei, de aproape zece ori mai puțin decât a cerut ministrul.

„Mai avem nevoie de bani și la Sănătate și Justiție, dar cea mai mare problemă este la Transporturi”, spun surse din partid.

Din acest motiv, liderii USR PLUS, Dan Barna și Dacian Cioloș, au cerut o discuție cu premierul, întâlnire care va avea loc după ședința de Guvern de joi. Aceștia vor să îi ceară premierului să mute bani din fondul de rezervă, unde Florin Cîțu a prevăzut în draftul de rectificare 3 miliarde de lei, la ministerele controlate de USR PLUS.

Într-un mesaj transmis miercuri, pe Facebook, premierul spunea că este inacceptabil ca miniștrii să ceară bani, în condițiile în care nu au cheltuit banii din buget.

„Cer responsabilitate și performanță de la miniștri. Nu accept solicitări pentru alocare suplimentară, la rectificarea bugetară, a 40 de miliarde lei, din moment ce execuția, după 6 luni, arată că au rămas 20 de miliarde de lei necheltuiți. Românii trebuie să știe că, în mandatul meu, nu ne batem joc de banii lor”, a scris Cîțu.

De asemenea, premierul îi transmitea lui Cătălin Drulă, săptămâna trecută, că nu a cheltuit banii ceruți la începutul anului.

„Rectificarea pornește de la execuție, iar execuția cam pe toate ministerele este sub ce trebuia să fie la jumătatea anului. (…) Sunt proiecte de investiții care au execuție aproape zero. Sunt și la Transporturi câteva proiecte”, spunea premierul.

La Sănătate, Ioana Mihăilă a cerut aproape 6 miliarde de lei însă va primi 3,5 miliarde de lei. Și ministerul Economiei a cerut 1,5 miliarde de lei, însă va primi doar 40 de milioane.

„Sunt 38 de miliarde cerute de ministere la rectificare. Sunt solicitari exagerate pe toate ministerele”, spunea Florin Cîțu, precizând că executivul trebuie să se încadreze în deficitul bugetar de 7,16%.

Nemulțumiri și în tabără lui Ludovic Orban
Premierul Florin Cîțu este acuzat din tabăra lui Ludovic Orban că a prevăzut în varianta rectificării bugetare aproximativ 3 miliarde de lei la capitolul „acțiuni generale” din bugetul Ministerului Finanțelor, care ar fi de fapt destinate Fondului de Rezervă Bugetară.

Surse din tabăra Orban spun că „fondurile sunt stabilite pentru alocări către autoritățile locale, în contextul Congresului PNL”.

De-a lungul timpului, banii din fondul de rezervă au fost folosiți pentru autoritățile locale.

În 2019, în mandatul Guvernului Orban, executivul aloca 475 de milioane de lei pentru cheltuieli urgente necesare funcţionării primăriilor din 1.680 de localităţi.

De asemenea, în septembrie 2020, înainte de alegerile locale, tot Guvernul Orban aloca 1,34 miliarde de lei unor unităţi administrativ-teritoriale pentru acoperirea nevoilor urgente. Ulterior, în luna decembrie, tot din fondul de rezervă mergeu alte 220 de milioane de lei tot către autoritățile locale, pentru continuitatea derulării Programului Naţional de Dezvoltare Locală.

În 2021, Guvernul a alocat 59 milioane lei, din Fondul de rezervă bugetară, autorităților locale, pentru cheltuieli curente și de capital și pentru refacerea infrastructurii afectate de calamități.

blank