Dacă tendința de acum se păstrează – SUA nu ajută Ucraina, UE nu are capacitatea de a înlocui ajutorul american și Trump revine la putere, există riscul ca Rusia să atace o altă țară din flancul estic, anul acesta sau anul viitor, susține experta în securitate europeană Iulia Joja.
Experta în securitate europeană Iulia Joja, care predă la două universităţi din Washington şi la Institutul Diplomatic al SUA, a analizat, pentru „Adevărul” cum va fi 2024 din perspectiva războiului din Ucraina, dar și al securității din Europa.
Joja susține că în cazul în care SUA nu va mai ajuta militar Ucraina, acest ajutor va putea să fie înlocuit de Uniunea Europeană plus Marea Britanie.
„Alternativa la Statele Unite este și ar fi trebuit să fie de la bun început Europa, Europa unită. Există capacitatea tehnologică de a furniza ajutorul necesar pentru ca Ucraina să câștige, însă lipsește voința politică în UE”, spune ea.
Iulia Joja este de părere că „2024 nu va arăta bine din punct de vedere al securității europene”. În lipsa ajutorului american, sunt șanse mari ca linia frontului să se modifice în avantajul Rusiei.
Europa are motive de îngrijorare, avertizează Joja, deoarece în lipsa unei unei lebede negre ne uităm în continuare la un set de alegeri în care va candida Biden împotriva lui Trump.
Ce facem dacă Trump face ceea ce a promis?
Ar fi cea mai mare provocare din punct de vedere al securității europene în 2024?
IULIA JOJA: Securitatea Ucrainei știm că nu poate fi separată de securitatea europeană și dacă linia frontului va avansa către Occident, trebuie să ne punem problema cum ne vom descurca noi.
Trebuie să ne punem întrebarea: ce se va întâmpla la sfârșitul lui 2024 și în 2025, dacă sub o formă sau alta, noi, europenii, nu ne mai putem baza pe americani, pentru că riscul pe care îl discutăm acum este ca Ucraina să nu se mai poată baza pe americani deja în cadrul acestei administrații Biden.
În acest context, cu atât mai mult trebuie să ne punem problema cum ne vom descurca noi, europenii, în special dacă vine Trump la putere și face ceea ce tot anunță că va face – adică se va retrage din NATO și nu ne va mai ajuta cu absolut nimic.
Zilele trecute a fost publicat în Lituania un articol foarte citat, care are titlul ceva similar cu: „Războiul probabil va veni în Lituania”. Lituanienii și alții, în special balticii, care sunt extrem de vulnerabili, se pregătesc pentru riscul ca Rusia să avanseze dincolo de granițele Ucrainei, să intervină sau să încerce să intervină în spațiul baltic și/sau în Republica Moldova.
UE ar putea ajuta Ucraina să câștige, dacă ar exista voință politică.
„Să ne echipăm până în dinți pentru a fi pregătiți pentru un eventual atac”
– Ce trebuie să facă țările din flancul estic?
Indiferent dacă acest scenariu se va concretiza sau nu, este foarte important ca noi, țările de pe de pe flancul estic, să avem capacitatea de a ne apăra indiferent dacă mai există în 2025 NATO sau cine va fi în Casa Albă. Vedem lipsa de voință a administrației Biden, vedem izolaționismul american în creștere și vedem riscul ca Trump să revină în Casa Albă. Toți acești factori ar trebui să să ne determine pe noi toți din flancul estic să ne pregătim și să ne echipăm până în dinți pentru a fi pregătiți în cazul în care Rusia atacă și, cel mai important, pentru a preveni un atac din partea Rusiei, pentru că știm că descurajarea funcționează. Cu cât suntem mai pregătiți și mai înarmați, cu atât șansele ca Rusia să atace devin mai mici.
– Dacă SUA renunță la rolul acesta de mare putere internațională, poate NATO să substituie locul rămas liber?
Fără SUA nu cred că există un NATO. SUA sunt garantorul securității NATO. SUA oferă umbrela nucleară, care folosește drept descurajare. În absența atât a puterii convenționale a Statelor Unite, cât și a puterii neconvenționale, prin umbrela nucleară, NATO sunt convinsă că în absența Statelor Unite nu va mai exista.
Vom avea Uniunea Europeană, nu și practic articolul 42, paragraful 7, care este mai puternic din punct de vedere al limbajului – cel puțin – decât articolul 5 din tratatul NATO. Deci avem premisele legale pentru a ne apăra colectiv în cadrul Uniunii Europene și oricum acest lucru se face prin alianțe militare ș.a.m.d.
Practic, noi trebuie să ne pregătim pentru absența Statelor Unite drept garantori de securitate pentru toate statele de pe flancul estic. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, cu atât mai bine. Suntem cu atât mai pregătiți. Dar să nu uităm că și în cadrul NATO, legislația și regulamentele prevăd clar că un stat trebuie să fie pregătit să se apere timp de 30 de zile până să vină orice fel de ajutor militar, orice fel de ajutor din partea NATO. Acest lucru nu a fost schimbat, în ciuda încercărilor din partea statelor baltice.
Sigur că avem trupe americane pe teritoriul României și trupe occidentale pe întregul flanc estic care au scopul de a descuraja un atac, dar până la urmă, fiecare țară trebuie să aibă capacitatea de a se apăra, iar Rusia este o o amenințare majoră la adresa securității tuturor statelor din cadrul NATO, în special a celor de pe flancul estic. Acest lucru care este acum cert nu ne era clar, din punct de vedere politic, înainte de 2022 – și pentru asta trebuie să facem pregătirile necesare.
„România ar trebui să cumpere echipament militar ofensiv”
– Cum stă și ce ar trebui să facă România din acest punct de vedere?
România deja stă bine. Am văzut recent comanda de 200 de sisteme Patriot adiționale, avioane F 16, perspectiva avioanelor F35 și multe, multe alte echipamente. Importantă este cooperarea în cadrul NATO și, în acest sens, este o veste bună faptul că a început prima misiune de deminare din Marea Neagră, în care vor participa România, Bulgaria și Turcia.
Dincolo de aceste elemente, cred că ceea ce trebuie să facă România și cred că militarii și decidenții români sunt conștienți de asta, cel puțin într-o anumită măsură, este necesitatea de a investi și în echipamente militare ofensive, nu numai defensive.
– De ce ar fi important ca România să investească în echipamente ofensive?
Tocmai pentru a crește nivelul de descurajare, pentru a descuraja Rusia în a mai lansa drone deasupra teritoriului României, pentru a putea utiliza zona exclusivă economică din Marea Neagră pe care o deține România pentru exploatarea resurselor energetice, care tot așa sunt esențiale, vitale pentru securitatea națională a României ș.a.m.d.
Facem deci pași importanți în direcția capacității de autoapărare, dar știm că mai trebuie făcute investiții importante.
Având în vedere aceste declarații, scenariul vehiculat în cotidianul german Bild – în care se arăta că după ce va termina cu Ucraina, Rusia va ataca UE și NATO – pare unul credibil…
Cred că acesta este scenariul. Putin ne-a spus acest lucru. Anul trecut a anunțat, într-un mesaj pentru publicul rusesc că după un an de război în Ucraina, nici măcar nu au început.
Scenariul ca Rusia să încerce să treacă de granița Ucrainei și să atace alte țări, NATO și nu numai este scenariul pe care trebuie să îl adoptăm noi drept cel mai plauzibil. Dacă acest lucru nu va avea loc, cu atât mai bine, înseamnă că descurajarea noastră a fost una de succes și că am putut să prevenim acest scenariu. Dar acest scenariu este unul de la care trebuie să de la care trebuie să pornim.
Iar Bild menționa că ar putea să dureze 5-6 ani până să se ajungă la acest lucru. Eu sunt de părere că din punct de vedere strategic și militar, în condițiile în care lucrurile merg în tendința la care ne uităm acum – lipsă de ajutor militar total din partea Statelor Unite și probabil incapacitatea Uniunii Europene de a înlocui Statele Unite din acest punct de vedere, ar putea să ducă la riscul ca Rusia să atace dincolo de granița sa un alt stat mult mai aproape de 5-6 ani. Acest lucru este posibil în acest an, chiar este posibil și în anul viitor.
De ce nu se va opri Putin la Ucraina?
– Mai are Rusia capacitatea de a ataca o altă țară, după ce a suferit așa de multe pierderi?
Într-adevăr, dacă analizăm din punctul de vedere al lumii occidentale, al NATO, firesc ar fi ca Putin să se retragă, să se reorganizeze, să se regrupeze. Însă nu putem să presupunem că Putin gândește așa, dimpotrivă.
Mie îmi amintește chestia asta de ce a spus șeful forţelor armate ale Ucrainei, Valeri Zalujnîi, când a fost întrebat care consideră că este greșeala pe care Ucraina a făcut-o. El a susținut că greșeala cea mai mare a fost să creadă că având în vedere costurile umane pe care Ucraina le-a impus Rusiei – sutele de mii de soldați ruși care au fost sacrificați până în acest moment – anul trecut, conform evaluărilor atât ucrainiene, cât și occidentale, rușii, în lipsa unui avans pe front, au pierdut aproximativ 230.000 sau 250.000 de soldați – Putin se va retrage, pentru că în vremea lui Stalin, costuri mai mici au impus retragerea Rusiei sau, mă rog, o încheiere a unei înțelegeri cu Finlanda.
În lumina acestor costuri imense, Rusia nu s-a retras niciun milimetru, nu se reorganizează niciun milimetru și am văzut pe parcursul lui 2023 că Putin poate să-și asume costuri mult mai mari decât atât.
În acest moment, cred că poate să sacrifice milioane de oameni fără să-i fie sacrificată propria lui putere. Din ce am văzut până acum, cel puțin. Și atunci nu are niciun motiv să se oprească, să se reorganizeze.
Va trimite cât poate și va avansa cât îl vom lăsa și atunci perspectiva unui nou atac al Rusiei este în baza acestei logici. Dacă noi investim, îl vom opri, dar în lipsa unei investiții, nu o să avem capacitatea să-l oprim.