Verde, ecologic, sustenabil – sunt cuvinte pe care le auzim tot mai des în industrii diverse, de la auto la modă. Una dintre cele mai hot tendințe ale momentului la nivel european a adus o serie de schimbări cu un impact semnificativ asupra stilului de viață al oamenilor. Consumăm hrană bio, colectăm selectiv deșeurile, conducem vehicule electrice și reciclăm produse electronice și electrocasnice. Și cu toate acestea, cea mai mare parte a populației din România locuiește în clădiri nesustenabile, cu un impact nociv asupra mediului înconjurător și asupra sănătății oamenilor.
Studiile puse la dispoziție de Comisia Europeană arată că pe continentul nostru, clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul de energie, 36% din emisiile de dioxid de carbon, o treime din consumul de apă și un sfert din generarea deșeurilor. Toate acestea converg spre un nivel ridicat de poluare și, evident, risc mai mare de îmbolnăvire a populației.
Dacă te gândești că aerul din interior este mai curat decât cel de afară, ei bine, află că în cazul construcțiilor clasice (ne-ecologice), de cele mai multe ori, aerul din interior este poluat de substanțele chimice folosite pentru vopsea sau pentru izolare termică și fonică. Iar dacă locuiești în București, știi deja că opțiunile de spații în care să respiri aer curat sunt limitate, Capitala României fiind codașa Europei la suprafața de spații verzi pe cap de locuitor (7,1 mp/cap de locuitor în 2021, conform INS), cu mult sub limita de spațiu verde setată de Organizația Mondială a Sănătății (9 mp/cap de locuitor).
Ce e de făcut?
Uniunea Europeană deja a făcut un pas către clădiri mai sustenabile, prin introducerea standardului nZEB. Pentru că în România acesta a fost introdus pentru clădiri rezidențiale autorizate de la 1 ianuarie 2021, iar normele de aplicare au fost date abia la începutul acestui an, încă nu există astfel de construcții finalizate.
Deși este o inițiativă lăudabilă și un prim pas important pentru sustenabilitate, standardul nZEB rezolvă în mare parte problema consumului de energie și doar parțial problema unui mediu mai ”verde”.
Pasul către clădiri mai sustenabile și mediu mai sănătos
Pentru a proteja cât mai mult mediul înconjurător și a oferi un mediu mai sănătos pentru locuitori, Building Research Establishment a elaborat o metodă de evaluare a performanței ecologice a clădirilor: BREEAM. Recunoscut la nivel internațional, standardul BREEAM are o acoperire mai largă decât nZEB, recunoscând valoarea proiectului pe toată durata ciclului de viață, începând cu faza de proiectare și construcție. Este un proces foarte complex, care evaluează performanța energetică a clădirilor, în ce măsură oferă acestea un mediu sănătos pentru locuitori, inovație, utilizarea terenurilor, calitatea materialelor folosite, managementul construcției, poluare (reducerea emisiilor de carbon), transport, managementul apei și al deșeurilor. Așadar, BREEAM presupune clădiri construite cu materiale sustenabile, care le oferă locuitorilor un grad ridicat de confort în interior și în exterior, care rezistă bine în timp și la schimbările climatice (o altă provocare a zilelor noastre) și care protejează în același timp mediul înconjurător și biodiversitatea încă din faza de construcție.
Evaluarea BREEAM are mai multe nivele, care cresc gradual, în funcție de procentajul obținut de clădiri/proiecte: Acceptable, Pass, Good, Very Good, Excellent și Outstanding.
În România, acest standard este prea puțin cunoscut, fiind folosit mai des pentru clădirile de birouri și mai puțin pentru cele de locuințe. Există doar câteva ansambluri rezidențiale cu certificare BREEAM, primul ansamblu rezidențial certificat BREEAM Excellent fiind Luxuria Residence, care a obținut un scor de 80,4% la evaluare (4*/5*). Complexul se află în București, zona Expoziției, și este complet finalizat.
Ce avantaje ai dacă locuiești într-o clădire certificată BREEAM Excellent
Dacă ar fi să reducem toate avantajele locuirii într-o clădire certificată BREEAM Excellent în 6 cuvinte, acestea ar fi: o mai bună calitate a vieții. Dar, asta poate îți sună destul de vag, așa că hai să le luăm pe rând.