SUA clarifică: scutul antirachetă de la Deveselu nu ar face față arsenalului balistic al Rusiei

Sistemele antirachetă NATO nu sunt o ameninţare la adresa Rusiei, ele având rol strict defensiv, şi, mai mult, tipurile de rachetă ruse sunt „prea numeroase şi prea sofisticate” pentru această ipoteză, a declarat, marţi, James Mackey, şeful Departamentului de Integrare, Parteneriat şi Cooperare Euro-Atlantică din cadrul Diviziei Afaceri Politice şi Politici de Securitate a NATO, potrivit Agerpres.
James Mackey, şeful Departamentului de Integrare, Parteneriat şi Cooperare Euro-Atlantică din cadrul Diviziei Afaceri Politice şi Politici de Securitate a NATO, a participat la dezbaterea „Defence and Dialogue in Eastern Europe”, alături de colonel Gheorghe Stancu – şef operaţiuni şi instrucţiuni la Baza Deveselu.
Ei au vorbit, la Biblioteca Centrală Universitară din Capitală, despre sistemele de apărare antirachetă. În context, Mackey a adus în discuţie relaţia Alianţei cu Rusia. El a subliniat că NATO a lansat Rusiei, în mai multe rânduri, o invitaţie la colaborare, să trimită observatori la exerciţiile militare şi chiar să desfăşoare exerciţii militare comune.
Însă, în 2013, Rusia a închis toate căile de dialog, a spus el. Mackey a subliniat că sistemele antirachetă „nu reprezintă o ameninţare la adresa Rusiei”.
„Tipurile de rachetă folosite de Rusia sunt prea numeroase şi prea sofisticate”, a explicat el. Mai mult, pentru a întări caracterul defensiv al sistemelor antirachetă, Mackey a arătat că respectivul sistem nu conţine material explozibil. „Este ca şi cum rachetele ar fi contracarate cu o bucată de ciment, nu există capabilităţi ofensive”, a precizat el.
La rândul său, Gheorghe Stancu a vorbit despre sistemul antirachetă de la Deveselu, sistem inaugurat oficial anul trecut. El a amintit că alegerea Deveselu ca loc pentru acest sistem a avut ca argumente poziţionarea strategică, dar şi faptul că acolo a fost în trecut o bază militară. „A fost o chestiune de infrastructură. Înainte, acolo a fost o bază aeriană şi a fost uşor de gestionat”, a afirmat Stancu.
Şeful de operaţiuni de la Baza Deveselu a relatat, în cifre, despre ce înseamnă respectiva bază, care se întinde pe o suprafaţă totală de 900 de hectare: personalul român de la Deveselu este format din aproximativ 450 de persoane iar cel american, din aproximativ 500. El a adăugat că investiţia Guvernului român în sistemul de la Deveselu a fost, în perioada 2012-2015, de peste 11 milioane de dolari. Urmează, a detaliat el, un nou plan de investiţii de patru ani. „Este un proiect scump, dar merită toţi banii”, a mai afirmat el.
Şi James Mackey a abordat aspectele financiare ale sistemului defensiv al NATO. Iniţial, a spus el, investiţia majoră a venit din partea Statelor Unite ale Americii iar, pe parcurs, au început să contribuie şi ţările aliate. „SUA au investit miliarde, pentru că abordează în mod serios apărarea europeană”, a punctat el.
El a observat şi transparenţa de care dă dovadă Alianţa, atunci când furnizează informaţii despre operaţiunile sale. „Nu există foarte multe facilităţi de acest gen în lume despre care se vorbeşte cu atâta transparenţă”, a spus reprezentantul NATO.
În ceea ce priveşte apărarea în interiorul NATO, Mackey a menţionat că, la orice oră, un efectiv de aproximativ 5.000 de militari se poate deplasa, în 48 de ore, în orice punct al teritoriului aliat. „Ideea este să nu ajungem acolo, acesta este scopul descurajării”, a subliniat el.
Evenimentul „Defence and Dialogue in Eastern Europe”, organizat la Bucureşti în perioada 31 iulie – 5 august de EAD Society, aduce în discuţie provocările de securitate actuale la adresa României şi a ţărilor membre NATO.