Studiu Oxford: Cu cât consumul de alcool este mai mare, cu atât este mai mic volumul substanţei cenuşii

Studiu Oxford: Nu există un nivel de consum de alcool recunoscut ştiinţific ca fiind sigur pentru sănătate, iar orice cantitate de alcool consumată poate afecta sănătatea creierului, arată un studiu citat de CNN.

Oamenii de știință de la Universitatea din Oxford au studiat relația dintre consumul de alcool auto-raportat al aproximativ 25.000 de persoane din Marea Britanie și rezultatele RMN-urilor cerebrale ale acestora. Cercetătorii au menționat că băutul a avut un efect asupra substanței cenușii a creierului – regiuni din creier „în care sunt procesate informațiile”, potrivit autorului principal al studiului, Anya Topiwala.

“Cu cât era mai mare consumul de alcool, cu atât era mai mic volumul substanței cenușii al acestor persoane”, a explicat Topiwala pentru CNN.

Studiul oamenilor de știință de la Universitatea din Oxford nu a fost încă revizuit de colegii de breaslă.

Cercetătorii au investigat, de asemenea, dacă anumite tipuri de băutură, probleme de sănătate preexistente sau obiceiuri influențează impactul alcoolului asupra sănătății creierului.

Ei au descoperit că nu există un nivel „sigur” al consumului de alcool – ceea ce înseamnă că orice cantitate ingerată este dăunătoare. De asemenea, nu au găsit nicio dovadă că tipul de băutură – vinul, băuturile spirtoase sau berea – afectează creierul într-o proporție diferită.

Pe de altă parte, riscurile consumului de alcool cresc dacă persoanele suferă de hipertensiune arterială sau obezitate, mai spun cercetătorii.

“Atât de mulți oameni beau în cantități “moderate” și cred că acest lucru este fie inofensiv, sau chiar cred că îi ajută. Deoarece încă nu am găsit un remediu pentru bolile neurodegenerative, cum ar fi demența, cunoașterea factorilor care pot preveni vătămarea creierului este importantă pentru sănătatea publică”, a declarat Topiwala pentru CNN.

Riscurile reprezentante de consumul de băuturi alcoolice sunt cunoscute de mult: studiile anterioare au constatat că nu există o cantitate de vin sau bere sau băuturi spirtoase care să fie sigură pentru sănătatea oamenilor.

Alcoolul a fost principalul factor de risc pentru boli și decese premature la bărbați și femei cu vârste cuprinse între 15 și 49 de ani la nivel mondial în 2016, reprezentând aproape unul din 10 decese, potrivit unui studiu publicat în The Lancet în 2018.

Consumul excesiv de alcool reduce cu un an speranţa de viaţă

Consumul excesiv de alcool reduce în medie cu un an speranţa de viaţă în rândul populaţiilor a 52 de ţări, din cauza bolilor şi accidentelor pe care le provoacă, se arată și într-un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Prin urmare, organizaţia internaţională încurajează ţările “să-şi dubleze eforturile de combatere” a acestui fenomen, în special prin limitarea promovării alcoolului către copii şi prin încurajarea unor preţuri mai mari la aceste produse.

“Speranţa de viaţă va fi cu aproape un an (0,9) mai mică în următorii 30 de ani din cauza bolilor şi a rănilor” cauzate de “consumul nociv de alcool”, calculează organizaţia în acest raport, care acoperă 52 de ţări din OCDE, Uniunea Europeană şi Grupul celor 20 (G20).

Cele opt ţări cele mai afectate se găsesc în Europa Centrală şi de Est, cu o speranţă de viaţă mai mică cu 1,4 până la 1,8 ani, Lituania, Rusia şi Polonia situându-se în fruntea clasamentului.

Franţa se situează chiar peste medie, în timp ce Turcia şi Israelul par să fie cel mai puţin afectate.

Nu există un nivel de consum de alcool recunoscut ştiinţific ca fiind sigur pentru sănătate. În cadrul acestui raport, OCDE defineşte “consumul nociv de alcool” ca depăşind “pragul de risc mimim” stabilit la “mai mult de un pahar de alcool pe zi în cazul femeilor şi 1,5 pahare pe zi în rândul bărbaţilor”.