Spitalul Militar din Capitala, focar de infecții nosocomiale. Mai mulți pacienți din ATI, uciși de bacterii

În plin val patru al pandemiei, când nu mai există niciun pat liber în Bucureşti pentru bolnavii cu forme foarte grave de coronavirus, mai mulţi oameni au murit în secţia de Terapie Intensivă în Spitalul Militar din Bucureşti, nu din cauza COVID-19, ci a infecţiilor nosocomiale. Reprezentanţii unităţii medicale aflate în subordinea Ministerului Apărării au confirmat pentru Româniatv.net faptul că se confruntă cu problemele provocate de bacterii intraspitaliceşti şi au evidenţiat cu lux de amănunte lipsurile din sistemul sanitar românesc. Bacteria care a făcut ravagii în secţia ATI şi a provocat îngrijorare în rândul cadrelor medicale este sensibilă doar la un medicament injectabil care nu a fost, însă, aprobat de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor medicale din România (ANMDM), în condițiile în care, “din anul 2009, acesta are aprobare de utilizare în Uniunea Europeană (EMA)”.

Româniatv.net a aflat despre existenţa unui focar de infecţii nosocomiale la Spitalul Militar din Bucureşti de la rudele unor pacienţi. Sub protecţia anominatului, oamenii au mărturisit că şi-au pierdut apropiaţii, din cauza infecţiilor intraspicaliceşti din secţia ATI a unităţii medicale, însă s-au temut să vorbească public, de teama consecinţelor din sistemul militar.

Surse medicale au precizat, că au fost înregistrate mai multe decese în secţia ATI a Spitalului Militar din cauza infecţiilor nosocomiale. Contactaţi de Româniatv.net, reprezentanţii Spitalului Militar din Bucureşti au explicat că “în Registrul de evidență al infecțiilor asociate actului medical (IAAM) al Secției ATI 1, în ultima lună (septembrie, n.red), au fost raportate infecții de tract respirator inferior, infecții digestive, infecții cutanate și sepsis”.

Oficialii Spitalului Militar din Bucureşti au ţinut să precizeze că pacienţii internaţi în secţia de Terapie Intensivă sunt “pacienți critici și este greu de stabilit exact dacă o IAAM (infecţie intraspitalicească) a condus la deces sau este doar un factor agravant al degradării stării generale de sănătate”.

Mai mult, aceştia au recunoscut că există o bacteria care provoacă “îngrijorare în rândul personalului medical” în secţia ATI, pentru care, la nivel european, există un singur medicament. Acesta nu a fost aprobat în România de peste 10 ani.

“Putem spune că bacteria care a provocat îngrijorare în rândul personalului medical a fost Providencia stuartii, o bacterie sensibilă doar la Aztreonam.

Menționăm că varianta injectabilă a acestui medicament nu are aprobare de punere pe piață de la Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor medicale din România (ANMDM), aceasta în condițiile în care, din anul 2009, acesta are aprobare de utilizare în Uniunea Europeană (EMA)”, este răspunsul Spitalului Militar din Bucureşti, la solicitarea Româniatv.net.

Reprezentanţii unităţii medicale au avertizat cu privire la riscul de creştere a incidenţei cazurilor de infectare cu Providencia stuartii, mai ales că “în unele cazuri, această bacteria a fost identificată în probele biologice recoltate la admiterea la internare în Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” (SUUMC)”.

“Unitatea noastră medicală a trimis, către Ministerul Sănătatii, încă din anul 2019, prima Notă de fundamentare privind necesitatea importării, sub formă injectabilă, a acestui antibiotic în România. La începutul anului 2021, SUUMC a transmis Ministerului Sănătății o nouă solicitare în acest sens”, au mai precizat reprezentanţii Spitalului Militar din Bucureşti.

În ianuarie 2021, ziarul Libertatea scria despre cazurile a 14 pacienţi care au murit într-o singură secție ATI a Spitalul Militar Central, în perioada noiembrie-decembrie 2020. La toți ei au apărut infecții nosocomiale.

De altfel, în octombrie 2019, dr. Valeriu Gheorghiţă, în prezent coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, prezenta în cadrul unei conferinţe medicale lucrare de specialitate referitoare la bacteria “Providencia stuartii”. Cercetarea este intitulată “Providencia stuartii outbreaks and antibiotic susceptibility in a Romanian tertiary hospital – Raluca M. Hrișcă, Ion Ștefan, Constantin F. Ghiațău, Valeriu Gheorghiță”, fiind menţionată pe site-ul Spitalului Militar.

Ce este Providencia stuartii, bacteria care a făcut ravagii în secţia ATI a Spitalului Militar din Bucureşti
Providencia stuartii este un bacil gram negativ care se găsește frecvent în sol, apă și canalizare. P. stuartii este cea mai frecventă dintre cele 5 specii găsite în genul Providencia, cu Providencia rettgeri, Providencia alcalifaciens, Providencia rustigianii, P heimbachae.

Bacteria Providencia stuartii este responsabilă de provocarea mai multor tipuri de infecţii în organism. Deși majoritatea infecțiilor cu Providencia implică tractul urinar, ele sunt, de asemenea, asociate cu gastroenterită și bacteremie, spun medicii.

Focar de infecţii nosocomiale la Spitalul Militar din Bucureşti. Medicii încă nu au depistat sursa
Medicii Spitalului Militar din Bucureşti nu au putut preciza care este sursa focarului de infecţie din secţia ATI deoarece, pe fondul pandemiei, s-au prezentat la Unitatea de Primiri Urgenţe “un număr mare de cazuri critice, care au necesitat internare, de urgență, direct în Secția Terapie Intensivă, în vederea instituirii tratamentului”.

“În contextul parcurgerii diferitelor etape de evoluție a pandemiei COVID 19, pe fondul neprezentării la medicul de familie sau în ambulatoriu, în ultima perioadă, la Unitatea Primire Urgență a unității noastre s-au prezentat un număr mare de cazuri critice, care au necesitat internare, de urgență, direct în Secția Terapie Intensivă, în vederea instituirii tratamentului.

În aceste condiții, ne-am confruntat cu un fenomen de supraaglomerare a secției, fenomen complicat cu imposibilitatea de izolare a cazurilor care necesitau acest lucru. În acest context, unitatea noastră a făcut mai multe demersuri, către Centrul Operativ pentru Situații de Urgență din Ministerului Sănătății și către Serviciul de Ambulanță București-Ilfov, pentru a putea remedia situația și pentru a respecta și aplica prevederile Ordinului Ministerului Sănătății nr. 1101/ 2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire și limitare a înfecțiilor asociate asistenței medicale în unitățile sanitare. Aceste solicitări vizau necesitatea redirecționării cazurilor medicale”, a mai precizat sursa citată.

Focar de infecţii nosocomiale la Spitalul Militar din Bucureşti. Cum sunt raportate bacteriile intraspitaliceşti
“Conform procedurii interne a unității noastre privind identificarea si raportarea infecțiilor asociate asistentei medicale, medicul curant este responsabil de completarea Registrului electronic al IAAM și de completarea fișei de declarare a IAAM semnarea și parafarea acestuia și transmiterea acestuia către SPIAAM. Raportarea se face în conformitate cu criteriile stipulate în ordinul OMS 1101/2016. SPIAAM clasifică aceste infecții și le raportează săptămânal către CMP”, au explicat reprezentanţii Spitalului Militar din Capitală.

De altfel, Spitalul Militar a fost evaluat cu privire la infecţiile nosocomiale de Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate în anul 2017. De la acel moment, conducerea unităţii medicale susţine că evidenţa infecţiilor intraspitaliceşti este trimisă săptămânal către Centrul de Medicină Preventivă al MApN.

“În spitalul nostru, infecțiile asociate actului medical reprezintă preocupare constantă, motiv pentru care s-a investit în dotarea Laboratorul de microbiologie la cele mai moderne standarde, aparatură care permite formularea rapidă a unui diagnostic microbiologic, prin identificarea tuturor tulpinilor patogene și a antibiogramei aferente. Aceasta conduce la identificarea cu rapiditate a infecțiilor asociate actului medical și raportarea acestora în registrul electronic.

Aceste infecții asociate actului medical sunt transmise, săptămânal, către Centrul de Medicină Preventivă al MApN.

Infecțiile asociate actului medical sunt o realitate în toate unitățile medicale din România și din lume. Literatura de specialitate și normele de management de sănătate aplicabile în țara noastră sau în alte țări arată foarte clar că în nicio situație nu poate fi eliminat complet riscul infectării sau suprainfectării pacienților aflați în diferite terapii. De aceea, sunt extrem de importante normele și procedurile, pe deoparte de scădere a riscurilor asociate infecțiilor asociate actului medical, printr-un management medical dedicat prevenirii, descoperirii și combaterii riscurilor și focarelor de manifestare a diferiților agenți patogeni și, pe de altă parte, de abordare terapeutică oportună și eficace a cazurilor de infectare, pentru a asigura pacienților șanse cât mai mari de recuperare”, se mai arată în răspunsul oferit de Spitalul Militar.

Pe lângă autocontrolul intern realizat de unitatea medicală, Centrul de Medicină Preventivă al Armatei (CMP) realizează control trimestrial privind prevenirea infecţiilor nosocomiale,” în care se efectuează teste de sanitație, aeromicrofloră și terilități care se prelucrează” în laboratorul propriul al CMP.