Speranţa de viaţă, redusă cu un an din cauza consumului mare de alcool

Consumul excesiv de alcool reduce în medie cu un an speranţa de viaţă în rândul populaţiilor a 52 de ţări, din cauza bolilor şi accidentelor pe care le provoacă, se arată într-un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Prin urmare, organizaţia internaţională încurajează ţările “să-şi dubleze eforturile de combatere” a acestui fenomen, în special prin limitarea promovării alcoolului către copii şi prin încurajarea unor preţuri mai mari la aceste produse.

“Speranţa de viaţă va fi cu aproape un an (0,9) mai mică în următorii 30 de ani din cauza bolilor şi a rănilor” cauzate de “consumul nociv de alcool”, calculează organizaţia în acest raport, care acoperă 52 de ţări din OCDE, Uniunea Europeană şi Grupul celor 20 (G20).

Cele opt ţări cele mai afectate se găsesc în Europa Centrală şi de Est, cu o speranţă de viaţă mai mică cu 1,4 până la 1,8 ani, Lituania, Rusia şi Polonia situându-se în fruntea clasamentului.

Franţa se situează chiar peste medie, în timp ce Turcia şi Israelul par să fie cel mai puţin afectate.

Nu există un nivel de consum de alcool recunoscut ştiinţific ca fiind sigur pentru sănătate. În cadrul acestui raport, OCDE defineşte “consumul nociv de alcool” ca depăşind “pragul de risc mimim” stabilit la “mai mult de un pahar de alcool pe zi în cazul femeilor şi 1,5 pahare pe zi în rândul bărbaţilor”.

36% dintre respondenții unui sondaj spun că beau mai mult în pandemie

Rezultatele sunt obţinute prin compararea speranţei de viaţă în 2050 dacă obiceiurile de consum actuale persistă cu un scenariu în care consumul nu ar depăşi acest “prag de risc minim”.

Datele din acest raport sunt anterioare pandemiei de COVID-19.

Potrivit unui sondaj realizat în perioada mai-iunie 2020 în 11 ţări, 42% dintre persoanele chestionate au declarat că nu şi-au schimbat obiceiurile în ceea ce priveşte consumul de alcool, 36% afirmă că l-au crescut, în timp ce doar 22% spun că l-au redus.

“Femeile, părinţii cu copii mici, cei cu venituri mari şi cei cu simptome de depresie şi anxietate” sunt cei care “au raportat cele mai mari creşteri ale consumului de alcool”, se arată în raportul OCDE.