Senatorul PNL Sorin Roşca Stănescu a anunţat că va depune la Parlament un nou proiect de lege a audiovizualului, care prevede, printre altele, ca preşedintele CNA să poată fi demis „pornind din interiorul CNA”, dar şi ca amenzile să fie raportate la bugetele posturilor TV şi radio.
„Stabilim reguli care să poată să conducă la schimbarea preşedintelui CNA în mod simetric cu numirea acestuia, să nu mai fie posibil în viitor să aşteptăm demisia unui preşedinte care a nimerit într-un loc în care nu i se cuvine”, a spus senatorul, duminică, într-o conferinţă de presă.
Potrivit acestuia, preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) va putea fi demis „pornind din interiorul CNA”.
În prezent, conform articolului 14 din Legea audiovizualului (nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare), „(1) Consiliul este condus de un preşedinte, asimilat funcţiei de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. Mandatul este de 6 ani”.
De asemenea, potrivit articolului 13 din Legea audiovizualului, „(1) Membrii Consiliului pot fi demişi, la propunerea comisiilor de specialitate ale Parlamentului, în următoarele situaţii: a) în cazul incapacităţii de a-şi exercita funcţia pentru o perioadă mai mare de 6 luni; b) în cazul unei condamnări penale aplicate printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă. (2) În scopul aplicării prevederilor alin. (1) Consiliul sesizează Parlamentul”.
Sorin Roşca Stănescu a adăugat în conferinţa de presă că prin proiectul de act normativ se încearcă depolitizarea, pe cât posibil, a acestei instituţii, să fie redus gradul de dependenţă politică a membrilor CNA, pornind chiar de la desemnarea acestora.
„Pentru prima dată, elaborăm o scară de valori, o bază de criterii în funcţie de care să poată fi nominalizaţi membrii CNA, să nu poată fi nominalizaţi doar pentru că vrea partidul sau doar fiindcă vrea guvernul o anumită persoană”, a menţionat Stănescu, adăugând că persoanele nominalizate trebuie să îndeplinească o serie de criterii profesionale şi morale.
Parlamentarul a arătat că iniţiativa sa legislativă prevede creşterea ponderii membrilor CNA desemnaţi de organizaţiile societăţii civile.
„Pentru prima dată stabilim reguli clare şi precise în legătură cu organizarea şi funcţionarea CNA, ca organism colectiv de decizie”, a spus el.
Acesta a spus că, pornind de la viciile existente în actuala lege, prin noul act normativ vor fi stabilite reglementări prin care să nu mai poată fi posibile blocaje în activitatea CNA pe viitor.
„Încercăm să construim prin lege un CNA mai prietenos, în sensul că o parte substanţială a amenzilor pe care le plătesc radiodifuzorii nu vor mai merge la bugetul de stat, ci se va constitui un capitol bugetar la nivelul CNA din colectarea acestor amenzi, astfel încât CNA să poată încuraja, cu bani, proiecte de emisiuni culturale, de emisiuni educative, să poată premia anumite posturi de radio şi de televiziune din banii rezultaţi din amenzi”, a continuat acesta.
El a adăugat că, potrivit proiectului său, amenzile vor fi raportate la bugetele de venituri şi cheltuieli ale televiziunilor şi posturilor de radio.
„Nu putem să le raportăm la audienţă, pentru că nu este măsurată şi nu va fi măsurată în curând audienţa tuturor posturilor de radio şi de televiziune. Ne raportăm la bugetul de venituri şi cheltuieli, astfel încât o amendă să nu poată să conducă la dispariţia unui post de televiziune sau de radio, care va fi incapabil să plătească o sumă foarte mare”, a spus Sorin Roşca Stănescu.
El a mai spus că, în noul proiect de act normativ, sacţiunile pentru televiziunea publică vor fi mai mari faţă de celelalte televiziuni.
Acesta a menţionat că proiectul său a apărut în contexul adoptării Directivei Europene privind serviciile mass-media, consacrând pentru prima dată un regim juridic ferm ce vizează în special protecţia minorilor, care prevede cele mai mari sancţiuni în acest domeniu.
Potrivit afirmaţiilor sale, în proiectul de lege pe care îl va depune la începutul săptămânii viitoare în Parlament vor fi definite pentru prima data valorile care trebuie să reprezinte interesul public.
„Nu s-a mai întâlnit încă în nicio formulă a Legii audiovizualului asemenea protecţie a jurnaliştilor împotriva cenzurii, împotriva imixtiunii venind din direcţia guvernului sau a unor partide politice care încearcă să influenţeaze managementul sau patronatul unui post de televiziune sau de radio”, a precizat parlamentarul.
Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, iniţiatorul noului act normativ a organizat dezbateri în patru zone geografice ale României, epicentrele fiind la Cluj, Iaşi, Constanţa şi Târgovişte, finalizate cu o dezbatere naţionala, precum şi cu două analize în legătura cu proiectul desfăşurate cu membrii CNA. La aceste dezbateri au participat specialişti în domeniu, reprezentanţi ai societăţii civile, ai posturilor de radio şi televiziune, ai societăţilor de cablu, ai autorităţilor locale, precum şi parlamentari.
Potrivit comunicatului, tezele dezbătute în aceste întâlniri au vizat următoarele obiective: o mai bună racordare a proiectului de lege la normele adoptate la nivelul Uniunii Europene; definirea şi deosebirea, pentru prima dată, între interesul public privind serviciile de radio şi televiziune şi interesul public; stabilirea valorilor care consacră interesul public şi a normelor specifice care să facă deosebirea între interesul public justificat şi dreptul oricărei persoane la propria imagine; consacrarea şi reglementarea libertăţii de expresie a presei audiovizuale, sancţionarea contravenţionala a cenzurii şi ingerinţelor în conţinutul de programe al posturilor de radio şi de televiziune; consacrarea şi reglementarea protecţiei minorilor, inclusiv a imaginii acestora, la nivelul legislaţiei europene şi internaţionale; încurajarea şi susţinerea dereglementarii, coreglementarii şi autoreglementarii în apărarea libertăţii de exprimare, în limitele legii; un CNA mai bine organizat, mai funcţional şi mai transparent, potrivit unor norme clare şi specifice, precum şi mai „prietenos” în relaţia cu radiodifuzorii, precum şi cu societatea civilă; o distincţie clară, în sensul responsabilităţilor, inclusiv în ceea ce priveşte regimul sancţionatoriu, între serviciile publice de radio şi televiziune şi radiodifuzorii privaţi; protejarea şi încurajarea valorilor culturale, inclusiv a valorilor limbii şi culturii române şi a minorităţilor naţionale – încurajarea şi susţinerea, inclusiv prin alocare de resurse financiare, a posturilor de televiziune pentru ca, în cadrul programelor difuzate, emisiunile de ştiri să fie accesibile, prin mijloace specifice, persoanelor cu deficienţe de auz; corelarea dreptului la replică şi rectificare cu libertatea de exprimare şi editorială; distincţia, mai clară, a mesajelor cu caracter de interes public faţă de publicitatea comercială, electorală, subliminală şi teledon.