Slovenia intenționează să pună aderarea României la Schengen pe lista sa de priorități pe durata președintiei la Consiliul UE

Slovenia, care a preluat de la 1 iulie preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, susţine categoric aderarea României, Bulgariei și Croaţiei la spaţiul Schengen şi doreşte să includă acest subiect pe agenda sa de îndată ce statele membre ajung la un acord, a declarat vineri ministrul de interne sloven Ales Hojs, citat de agenția croată Hina, relatează Agerpres.

„Sincer vorbind, suntem cel mai mult interesaţi de intrarea Croaţiei, din motive uşor de înţeles, pentru că ei sunt vecinii noştri şi aceasta ar facilita depăşirea multor probleme pe care le avem la frontieră, atât pentru Croaţia, cât şi pentru Slovenia”, a declarat Hojs pentru un grup de corespondenţi de presă de la Bruxelles invitaţi în Slovenia cu ocazia preluării preşedinţiei semestriale a Consiliului UE.

Ministrul sloven a adăugat că doreşte să pună extinderea Schengen pe agenda Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) în orice moment, dar că „are sentimentul” că aceasta nu este o bună idee înainte ca toate statele membre să fie de acord cu extinderea.

El a precizat că, în calitate de preşedinte al Consiliului JAI, va face tot posibilul pentru a convinge acele state care sunt sceptice în legătură cu extinderea Schengen că aceasta este decizia corectă.

În luna iunie, Comisia Europeană a cerut extinderea spaţiului Schengen prin integrarea Bulgariei, Croaţiei şi României, care îndeplinesc toate condiţiile tehnice pentru aderarea la spaţiul unic european de liberă circulaţie.

Spaţiul Schengen este format din 26 de ţări, inclusiv patru state care nu sunt în Uniunea Europeană: Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein. Din Schengen fac parte toate statele membre UE cu excepţia Bulgariei, Croaţiei, României, Ciprului şi Irlandei.

Ce șanse are România de a adera la Schengen
România și Bulgaria au depus o cerere comună de aderare la spațiul Schengen încă din ianuarie 2008. Aderarea lor a fost însă blocată ani de zile în special de Franța, Germania și Olanda, din cauza neîncrederii în progresele realizate în combaterea corupției și a criminalității organizate.

În mai, un cotidian de la Zagreb scria că cel mai nou stat membru UE, Croația, ar putea adera la Spațiul Schengen înaintea României și Bulgariei. Potrivit Vecernji List, cererea Croației ar putea să fie analizată separat de cele ale României și Bulgariei. Statul de pe coasta Adriaticii ar avea două mari avantaje „neoficiale”, spuneau jurnaliștii: nu e situat în apropierea țărilor în care ajung mulți migranți și este mai atractiv pentru turiștii din vestul Europei, care ar vrea să treacă graniţa mai lejer, fără controale. În schimb, aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen ar însemna crearea unei legături terestre directe între graniţa Turciei şi restul Uniunii Europene, destinaţii favorite pentru imigranţii ilegali.

În februarie, premierul Florin Cîțu spunea că România ar putea adera la spațiul Schengen în acest an, dacă va avea un raport MCV favorabil.

Ultimul raport privind Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV), publicat la începutul lunii trecute, arăta însă că România trebuie să mai lucreze la 7 recomandări din 2018 și 10 recomandări din 2017 făcute de Comisia Europeană, pentru a-și îndeplini obiectivele de reformare a sistemului de justiție.

Începând din luna iulie a acestui an, România și Bulgaria au acces la Sistemul de informații privind vizele Schengen, însă doar pentru citire, conform unei decizii adoptate de Comisia Europeană, după ce ambele ţări au finalizat cu succes o serie de teste tehnice necesare pentru conectarea la sistem. Accesul deplin va deveni posibil odată ce cele două țări vor fi pe deplin integrate în spațiul Schengen.