Social, Stiri

Simona Pătruleasa a trecut printr-o experienţă greu de imaginat!

Subiect-tabu în România; „Bună, sunt Monica şi sunt depresivă”

Simona Patruleasa

Depresia este un diagnostic pe care românii îl acceptă cu greu, afirmă medicii. Acesta este şi cazul Monicăi Saulea, o adolescentă de 18 ani, care timp de cinci ani le-a ascuns părinţilor, profesorilor şi prietenilor ei momentele grele prin care trecea şi a cerut ajutor abia atunci când era pe punctul de a-şi pune capăt zilelor. Frica şi ruşinea au fost motivele pentru care nu a recunoscut pentru o perioadă bună de timp că are o problemă. De partea cealaltă, Simona Pătruleasa a ştiut să ceară ajutorul celor din jurul ei atunci când era pe punctul de a claca.

„Preferi să spui că ţi-ai rupt piciorul, decât să recunoşti că ai probleme cu capul”, mărturiseşte Monica Saulea, o adolescentă de 18 ani, care, din cauza depresiei, a ajuns la terapie intensivă după ce a încercat să se sinucidă.

Medicii psihiatri spun că acest caz nu este unul izolat. Dimpotrivă. Specialiştii afirmă că numărul celor care recunosc că au o problemă de ordin psihologic şi care apelează la ajutor specializat este de zece ori mai mic decât numărul celor luaţi în evidenţă cu această boală. Medicii spun că, în România, depresia este un subiect tabu.

A simţit-o pe propria piele Monica Săulea, o elevă de clasa a XI-a, care în preajma majoratului a ajuns la terapie intensivă. „Am stat o noapte în spital, iar la o zi distanţă am decis cu părinţii mei, cu psihologul şi cu psihiatrul că e momentul să mă internez ca să pot să îmi tratez stările depresive. Mama a trebuit să o anunţe pe diriga că urma să lipsesc o perioadă mai lungă. A sunat-o şi în primă fază a omis să îi spună adevărul: i-a spus că m-am operat de apendicită”, mărturiseşte adolescenta.

monica
Monica

Medicii spun că depresia nu ţine cont de vârstă, statut social sau sex. Simona Pătruleasa, prezentatoarea Ştirilor Kanal D din weekend, a fost şi ea la un pas să cadă în depresie în urma cu câţiva ani, pe vremea când se chinuia să devină mamă. „Cel mai greu moment a fost atunci când o doctoriţă mi-a spus că nu voi fi niciodată mamă. Am început să plâng. Sabin (nr. soţul Simonei Pătruleasa) era lângă mine. Ca să mă consoleze şi să îmi ridice moralul mi-a spus că vom deveni părinţi, iar pentru ca asta să se întâmple era dispus chiar să adoptăm un copil”, îşi reaminteşte prezentatoarea TV.

Depresia reprezintă una dintre principalele cauze ale mortalităţii la nivel mondial, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Experţii din domeniul sanitar avertizează că până în anul 2020, această boală va urca pe locul doi în topul bolilor care duc la deces, după bolile cardiovasculare.

„Există două tipuri de depresie: depresia ca reacţie în urma unui episod trist din viaţa unui om şi depresia ca boală. Cea din urmă are efecte destul de grave, putând duce chiar până la suicid. Prevalenţa acestei boli este din ce în ce mai mare. Indicenţa depresiei depăşind-o pe cea a altor boli destul de grave precum este cazul diabetului. Datele statistice arată că prevalenţa depresiei atinge chiar şi 20% din populaţie, în timp ce diabetul este întâlnit în rândul a 7% din populaţie”, spune dr Florian Koleci, medic psihiatru de la Fundaţia Estuar.

Din cele 192 de ţări luate în evidenţă de OMS, România se află pe locul 62 în topul ţărilor depresive la nivel mondial, şi pe locul cinci la nivel european. Datele arată că la noi în ţară incidenţa depresiei este de 1.041 de persoane la 100.000 de locuitori.

În timp ce Monica şi-a ascuns trăirile timp de cinci ani, Simona Pătruleasa a cerut ajutor celor din jurul ei atunci când era pe punctul de a claca. Prezentatoarea Ştirilor de weekend a vorbit într-un interviu acordat gândul despre cea mai dificilă perioadă a vieţii ei: cea în care s-a chinuit să devină mamă. „Acum mai bine de trei ani, pot să spun că şi eu eram la un pas de a ajunge şi de a cădea în panta asta a depresiei. Dar, din fericire, am avut susţinere din partea familiei, dar mai ales din partea soţului, care m-a ajutat să depăşesc momentul”, mărturiseşte vedeta.

simona

Pentru a deveni mamă a încercat o serie de tratamente care erau agresive atât asupra corpului, dar şi asupra psihicului. În cele din urmă a apelat la ferilizarea in vitro. „Tot auzeam în jurul meu de această procedură şi am studiat şi eu pe internet să văd ce înseamnă, câte şanse am şi am găsit mai multe persoane care îşi făcuseră fertilizare in vitro aici în România. Bineînţeles că am mers la medicul care avusese rezultate foarte bune, dar la mine nu a mers. Atunci am căutat din nou persoane care au reuşit în străinătate. Am mers în Germania, la un medic foarte bun, care avea poate chiar mii de rezultate bune, dar în cazul meu nu a fost să fie. Din a patra fertilizare am reuşit să rămân însărcinată, aici în România”, spune Simona Pătruleasa.

Pentru ca procedura de fertilizare in vitro să fie una de succes, prezentatoarea Tv a trebuit să urmeze un tratament hormonal care avea un efect puternic negativ asupra psihicului, dincolo de faptul că a fost nevoită să îşi facă singură o serie de injecţii în burtă. “Am discutat cu doamna doctor pe tot parcursul tratamentului şi mi-a explicat ce presupune fiecare etapă în parte. Chiar mi-a sugerat să apelez la ajutorul unui psiholog, dar am refuzat deoarece aveam parte de susţinere din partea familiei şi mai ales a soţului meu. În cazul în care nu aş fi făcut faţă şi aş fi clacat din punct de vedere psihologic aş fi cerut ajutor specializat. Ştiu, în România foarte mulţi se feresc să recunoască că au astfel de probleme. Nu ştiu de ce. De ruşine, de teamă, nu înţeleg de ce”, a precizat vedeta.

Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că riscul apariţiei primelor semne ale depresiei este mai crescut în jurul vârstei de 30-40 de ani, dar şi în jurul vârstei de 50-60 de ani. Adolescenţii sunt şi ei expuşi unui risc crescut de a se confrunta cu depresie, din cauza dereglărilor hormonale.

Statisticile de specialitate arată că, la nivel mondial, Statele Unite ale Americii sunt fruntaşe la acest capitol. În SUA incidenţa depresiei este de 1.455 de persoane la 100.000 de locuitori. Pe locul doi în acest clasament, la nivel mondial, se află locuitorii din Nepal – în această ţară incidenţa depresiei fiind de 1.424 de persoane la 100.000 de locuitori, pe locul trei se află Timorul de Est – 1.404 de persoane la 100.000 de locuitori, pe locul patru se află Bangladeşul – 1.401 de persoane la 100.000 de locuitori, iar pe locul cinci se află India – 1.400 de persoane la 100.000 de locuitori.

La polul opus se află Japonia – 531 de persoane la 100.000 de locuitori, Spania – 620 de persoane la 100.000 de locuitori, Grecia – 632 de persoane la 100.000 de locuitori, Coasta de Fildeş – 714 de persoane la 100.000 de locuitori, Portugalia – 721 de persoane la 100.000 de locuitori şi Uganda – 722 de persoane la 100.000 de locuitori.

La nivel European Belgia ocupă primul loc în topul ţărilor depresive – 1.244 de persoane la 100.000 de locuitori, urmată de Franţa – 1.234 de persoane la 100.000 de locuitori, Danemarca – 1.110 de persoane la 100.000 de locuitori, Luxemburg – 1.100 de persoane la 100.000 de locuitori şi România – 1.042 de persoane la 100.000 de locuitori.

Statisticile OMS arată că incidenţa depresiei este mai rar întâlnită în Spania – 621 de persoane la 100.000 de locuitori, Grecia – 632 de persoane la 100.000 de locuitori, Italia – 776 de persoane la 100.000 de locuitori, Ungaria – de persoane la 100.000 de locuitori şi Noua Zeelandă – 851 de persoane la 100.000 de locuitori.

Specialiştii spun că depresia afectează aproape în aceeaşi măsura pacientul şi familia acestuia. „De multe ori, familia nu ştie cum să procedeze în cazul în care are pe cineva care suferă de depresie: ignoră problema, tind să o minimalizeze, cer persoanei aflate în suferinţă ‚să se adune’, să se mobilizeze, îi impută faptul că este egoistă”, a declarat psihologul Andreea Enache, directorul Bellanima Medical Center. Toate acestea se datorează lipsei de psiho-educaţie la nivelul publicului larg în legatură cu problematica depresiei, dar şi absenţei serviciilor de consiliere adresate apartinaţorilor pacientului care are o tulburare psihică.

 

blank