Coaliția PSD-PNL a discutat într-o ședință care a avut loc luni un scenariu potrivit căruia Klaus Iohannis ar putea demisiona de la Cotroceni, pentru a ocupa funcția de președinte interimar al Consiliului European, au declarat surse pentru Știrile Pro TV.
Potrivit acestor surse, propunerea ar fi venit chiar din partea social-democraților, într-un context în care actualul preşedinte al Consiliului European, Charles Michel, a luat o decizie fără precedent, de a părăsi funcţia prematur, în iulie.
Dacă nu se găseşte un succesor, procedurile UE prevăd că, în cazul încheierii mandatului din cauza unui „impediment”, preşedintele Consiliului European este înlocuit temporar de liderul european a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE.
Dar, în iulie, în această poziţie se va afla premierul naţionalist ungar Viktor Orban, recunoscut pentru declarațiile anti-UE şi singurul lider dintre cei 27 care este prieten cu Vladimir Putin – ceea ce nu este o perspectivă agreată de liderii UE.
În schimb, Klaus Iohannis are o imagine bună la nivel european și ar putea fi susținut pentru funcția de președinte al Consiliului European.
Sursele politice spun că o eventuală plecare prematură a președintelui Klaus Iohannis de la Palatul Cotroceni ar avantaja electoral și Partidul Național Liberal, deoarece liderul PNL Nicolae Ciucă, în prezent președinte al Senatului, ar fi cel care ar prelua interimar mandatul de președinte al României.
Acest lucru ar putea aduce un capital de imagine lui Nicolae Ciucă la alegerile prezidențiale. Acesta a declarat deja că este pregătit să candideze, ”dacă partidul îi va cere”, ceea ce probabil se va și întâmpla, în condițiile în care Ciucă a spus în noiembrie 2023 că PNL nu va face alianță cu PSD și va câștiga alegerile prezidențiale ”prin noi înșine” – acesta fiind sloganul liberalilor pentru cursa electorală din 2024.
Jocuri politice la nivel european
Conform surselor politice, în prezent au loc negocieri pentru ca Iohannis să obțină susținerea liderilor Uniunii Europene pentru a ocupa funcția de președinte al Consiliului European și după eventualele 3 luni de interimat.
El ar fi obținut deja acceptul din partea Franței și Germaniei.
Președintele Consiliului European este ales de Consiliul European cu majoritate calificată. Este ales pentru un mandat de 2,5 ani, care poate fi reînnoit o singură dată.
Majoritatea calificată se întrunește dacă se îndeplinesc simultan două condiții:
-► 55% dintre statele membre votează pentru – în practică, aceasta înseamnă 15 din 27
-► propunerea este sprijinită de un număr de state membre care reprezintă cel puțin 65% din totalul populației UE
În conformitate cu practica stabilită, președinția asigurată prin rotație se ocupă de coordonarea procesului electoral. În timpul Consiliului European în care se discută despre alegerea președintelui, respectiva parte a reuniunii este prezidată de șeful de stat sau de guvern care reprezintă președinția.
Președintele CE nu poate deține în același timp o funcție la nivel național.
Cristian Preda, politolog: Iohannis și-a dorit această funcție și în 2019
Scenariul privind funcția lui Klaus Iohannis în Consiliul European a fost vehiculat și de Cristian Preda, politolog și fost consilier prezidențial.
El spune că Iohannis și-a dorit această funcție și în 2019, iar Dacian Cioloș, care era atunci liderul Renew Europe, ”știe cu siguranță mai multe despre candidatura lui KWI, fiindcă a participat la negocierile pentru pozițiile din fruntea Comisiei, Consiliului și Parlamentului”.
”Dacă Iohannis mai vrea postul și, de data asta ar fi ales, fotoliul de la Cotroceni ar rămâne vacant peste șase luni. L-ar ocupa, ca interimar, conform Constituției, președintele Senatului, N. Ciucă. Alegerile prezidențiale ar trebui să se țină în termen de trei luni, adică simultan cu scrutinul local. PNL zicea ceva despre asta acum câteva zile, nu?” – a scris pe Facebook Cristian Preda.