Sunt firave, dar încearcă tot timpul să îţi fie aproape şi să te molipsească cu pofta lor de viaţă. Dar pisicile îţi pot transmite şi numeroase boli. Medicul veterinar Loredana Burlac explică pentru CSID care sunt afecţiunile pe care ţi le poate transmite felina cu care împarţi apartamentul.
Iată care sunt cele şase afecţiuni ce se pot transmite de la pisică la om:
Boala zgârieturii de pisică
Afecţiunea este cauzată de o bacterie, bartonella henselae, iar posibilele căi de transmitere sunt reprezentate de zgârieturi, înţepături, lingere (pe tegumentul cu leziuni).
Manifestări clinice la om: febră, limfadenopatie, erupţii cutanate autolimitante, ce pot duce rar la complicaţii (endocardită, afecţiuni neurologice).
La pisici, transmiterea se face prin intermediul fecalelor. Pisica, prin toaletare, ingerează bacteria, care duce la îmbolnăvire. De asemenea, se poate transmite şi prin intermediul căpuşelor.Simptomatologia la pisici este rar întâlnită. În general, sunt asimptomatice. Pot apărea, în anumite cazuri, febră, limfadenită, letargie şi lipsa apetitului.Diagnosticul la om se pune pe baza anamnezei, a semnelor clinice şi a testelor specifice pentru detectarea bacteriei, de la locul muşcăturii, zgârieturii.
Transmiterea se face prin contact direct cu pisicile ce prezintă scaune apoase, cauzate de această bacterie.
Simptomele la animale: diareea şi starea generală proastă. La om apare gastroenterita, alterarea stării generale, cefalee, mialgii, artralgii.
Boala este autolimitantă, însă se pot face teste, din fecale (coprocultura), pentru detectarea bacteriei.
Clamidioza
Produsă de bacteria chlamidofila felis, aceasta se transmite prin contactul direct cu pisicile infectate.
Simptomul principal, atât la om, cât şi la animal, este conjunctivita.
Diagnosticul se pune după analiza secreţiei oculare sau prin test PCR, fiind necesar să se facă o diferenţiere de diagnostic, după ce au fost analizate şi alte boli ce pot produce conjunctivita la pisici (herpesvirus, calicivirus, mycoplasma)
Dermatofitia
Boala dermatologică produsă de fungi (Microsporum şi Trichopyton) este întâlnită la câini, pisici şi alte mamifere, însă cel mai frecvent la pisici. La om apar leziuni cutanate, însoţite de mâncărimi intense. În general, sunt localizate, diseminarea apărând doar în caz de imunodeficienţă.
La animale apar zone fără păr, cruste. Orice aspect anormal al tegumentului sau blănii ar trebui investigat, diagnosticul punându-se cu uşurinţă prin teste.
Citeşte continuarea pe CSID!