Sânzi şi Ana, sau Sânzi plus Ana… Astea două şi-au tras sprâncene permanente

Sânzi şi Ana, sau Sânzi plus Ana… nu, staţi, nu egal love… cum îi place Buruianei să se prezinte, a zis să-şi mai comercializeze şi ea niţel cele cu care a înzestrat-o bunul Dumnezeu. Că n-avea! Nici la buze, nici la sâni, nici pe altundeva. N-avea, ioc! Şi, s-a dus la salon să-şi facă sprâncene permanente. Ce să mai aibă grijă să le penseze, să le aranjeze… Şi, esteticianul dă-i cu măsurători, mai ceva ca firma lui Trăşculescu pe autostradă, dă-i cu desene, dă-i cu… ce i-a mai dat el. Dar, Sânzi plus Ana n-a zis nici pâs. Acuma, dacă fata asta e două, să zic n-au zis nici pâs? Grea întrebare. Aştept răspunsul, Sânzi şi Ana. Deşi, nu înţeleg obsesia ta cu două într-una. Şi întorcându-mă la salon… Mă rog, eu nu. Întorcându-mă la domnişoara Buruiană. Păi, suferă baba la frumuseţe, nu zice nici pâs. Dar, gata, le iei acuma la chip remarcabil pe prietenele tale. Nu ştii cum se spune: aleasă pe sprânceană. Tu! Şi, mai ales, dragă Sânzi, când vei ridica o dată din sprânceană, Bucureştiul e la botinele tale. Căci, aşa cum zice poporul, dragostea de unde începe, de la ochi, de la sprâncene. Pui căciula pe-o sprânceană şi purcezi la agăţat. Bravo. Bravo. E de bine.