România a înregistrat una dintre cele mai accelerate creșteri la salariul minim din Uniunea Europeană în ultimul deceniu, însă diferența față de statele occidentale rămâne considerabilă atunci când valorile sunt comparate în termeni nominali. Datele Eurostat arată că țara noastră se află în continuare în partea de jos a clasamentului european.
Salariul minim în Europa: România a crescut rapid în ultimii 10 ani, dar rămâne printre ultimele locuri
La 1 iulie 2026, 22 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene aveau stabilit un salariu minim național. Danemarca, Italia, Austria, Finlanda și Suedia nu au un astfel de nivel stabilit la nivel național.
Diferențele dintre țări sunt considerabile. Salariul minim pornește de la 620 de euro pe lună în Bulgaria și ajunge la 2.771 de euro în Luxemburg.
În România, salariul minim brut pe economie a crescut de la 1 iulie 2026 la 4.325 de lei, cu 275 de lei peste nivelul anterior, de 4.050 de lei. Creșterea brută nu se regăsește însă integral în venitul net al angajaților, iar puterea de cumpărare este influențată de evoluția
prețurilor.
România a avut una dintre cele mai rapide creșteri ale salariului minim
Evoluția din ultimii zece ani arată o creștere semnificativă a salariului minim din România. Între iulie 2016 și iulie 2026, rata medie anuală de creștere a fost de 11,6%.
România ocupă astfel locul al doilea în Uniunea Europeană în funcție de ritmul mediu anual de majorare, după Lituania, care a înregistrat o creștere de 11,7%.
Bulgaria a avut un avans mediu anual de 11,2%, Polonia de 10,4%, iar Ungaria de 10%. În state precum Franța și Belgia, unde nivelul salariilor este deja mai ridicat, creșterile au fost mai lente, de 2,4%, respectiv 3,8%.
Cu toate acestea, ritmul rapid de majorare nu a fost suficient pentru ca România să ajungă în zona statelor cu cele mai mari salarii minime nominale.
România rămâne în grupul salariilor minime sub 1.000 de euro
În funcție de valoarea nominală, România face parte din grupul statelor membre în care salariul minim este mai mic de 1.000 de euro pe lună.
În aceeași categorie se află Bulgaria, Letonia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Estonia și Malta.
La celălalt capăt al clasamentului se află Luxemburg, cu 2.771 de euro pe lună. Diferența dintre cel mai mare și cel mai mic salariu minim din Uniunea Europeană este de aproximativ 4,5 ori atunci când valorile sunt comparate în termeni nominali.
Puterea de cumpărare schimbă poziția României în clasament
Imaginea este diferită atunci când salariile sunt ajustate în funcție de nivelul prețurilor din fiecare țară. Indicatorul PPS, utilizat pentru comparații privind puterea de cumpărare, reduce considerabil diferențele dintre state.
Raportul dintre cel mai mare și cel mai mic salariu minim din UE scade la aproximativ 2,3 ori după ajustarea în funcție de nivelul prețurilor. Germania ajunge pe primul loc, în timp ce Estonia se află la coada clasamentului.
România se poziționează în grupa cu un nivel cuprins între 1.000 și 1.500 PPS, alături de Croația, Portugalia, Grecia și Lituania.
Țara noastră depășește astfel statele din grupa aflată sub pragul de 1.000 PPS. Aici se află Estonia, cu 935 PPS, precum și Letonia și Bulgaria, ambele cu 993 PPS.
Peste 10% dintre angajații români primesc salariul minim
Un alt indicator important este raportul dintre salariul minim și câștigul median brut. În 2024, România s-a aflat printre cele opt state membre în care salariul minim depășea 60% din câștigul median brut.
În această categorie se mai aflau Portugalia, Polonia, Franța și Slovenia. La polul opus, în Estonia, salariul minim reprezenta doar 44% din câștigul median brut.
România se află însă și printre statele europene în care o proporție ridicată a angajaților este remunerată la nivelul salariului minim.
Peste 10% dintre angajați primesc salariul minim în România, ceea ce plasează țara într-un grup de șapte state membre cu o asemenea pondere.
Bulgaria conduce acest clasament, cu 13%, urmată de Franța, cu 12,7%, și Slovenia, cu 12,6%.
Datele arată astfel o situație cu două componente: România a recuperat rapid din diferența față de alte state europene în ceea ce privește creșterea salariului minim, însă nivelul nominal rămâne printre cele mai mici din Uniunea Europeană. În același timp, ajustarea la puterea de cumpărare plasează România într-o poziție mai favorabilă decât ar indica simpla comparație a sumelor în euro.