Administraţia Vladimir Putin a anunţat, vineri, expulzarea a zece diplomaţi americani, ca reacţie la sancţiunile Washingtonului, care includ expulzarea a zece diplomaţi ruşi. Totodată, Moscova urmează să pună capăt activităţii pe care o desfăşoară în Rusia fonduri americane şi ONG-uri care se amestecă în afacerile interne din Rusia, anunță ministrul rus de Externe.

„Statele Unite ne-au transmis o listă cu numele a zece diplomaţi care trebuie să părăsească Statele Unite. Reacţionăm printr-o decizie similară. Cerem ca zece diplomaţi americani să părăsească Rusia”, a declarat vineri după-amiază Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, citat de agenţiile de presă Tass şi RIA Novosti, potrivit Mediafax.

Administraţia de la Moscova a adoptat şi măsuri de reciprocitate în privinţa deplasărilor anuale pe care le pot efectua angajaţii misiunilor diplomatice.

Ministrul rus de Externe a adăugat că Moscova examinează în plus posibile măsuri „dureroase” împotriva unor afaceri americane în Rusia. De asemenea, Moscova urmează să pună capăt activităţii pe care o desfăşoară în Rusia fonduri americane şi ONG-uri care se amestecă în afacerile interne ale Rusiei, a mai precizat Lavrov, potrivit Agerpres.

Totodată, Lavrov a anunţat şi expulzarea a trei diplomaţi polonezi, tot ca măsură reciprocă de răspuns, după ce Polonia a declarat trei diplomaţi ruşi persona non grata, în semn de solidaritate cu măsurile luate de americani.

Decizia vine la o zi după ce Statele Unite au anunţat o serie de sancţiuni financiare împotriva Rusiei şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi, ca răspuns la o serie de atacuri cibernetice şi la ingerinţele în alegerile prezidenţiale din 2020, acţiuni atribuite Moscovei.

Rusia interzice accesul pe teritoriul ei a opt înalți oficiali americani
Rusia interzice accesul pe teritoriul său a opt foşti sau actuali înalţi oficiali americani, a anunţat vineri Ministerul de Externe de la Moscova, într-un comunicat, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Printre cei vizaţi de interdicţie se numără directorul FBI Christopher Wray, directorul pentru informaţii naţionale Avril Haines, ministrul de interne Alejandro Mayorkas, procurorul general Merrick Garland.

Pe listă se mai află directorul Biroului închisorilor federale Michael Carvajal, directorul Consiliului pentru politică internă Susan Rice, fostul consilier pentru securitate naţională John Bolton şi fostul director al CIA Robert James Woolsey.

Kremlinul anunțase că va riposta „fără dubiu”
Administraţia de la Kremlin anunțase încă de joi o ripostă sancţiunile impuse de Statele Unite, când l-a convocat pentru o „discuţie dură” pe ambasadorul american la Moscova, John Sullivan.

„Un astel de comportament agresiv va primi, fără dubiu, o ripostă determinată, reacţia la sancţiuni este inevitabilă. Washingtonul trebuie să conştientizeze că vor exista efecte ale degradării relaţiilor bilaterale. Statele Unite poartă întreaga responsabilitate pentru ceea ce se întâmplă”, a subliniat Maria Zaharova.

De la ce au pornit sancțiunile împotriva Rusiei
Este vorba despre o ripostă la giganticul atac cibernetic din 2020 care a utilizat drept vector SolarWinds, un editor american de software căruia i-a fost piratat un produs pentru introducerea unei vulnerabilităţi la utilizatorii săi, printre care mai multe agenţii federale americane. Administraţia Biden acuză acum oficial Rusia că este responsabilă de acest atac, după cum a lăsat deja să se înţeleagă.

Jake Sullivan, consilierul prezidenţial american pentru Securitate Naţională, a declarat că Statele Unite vor să aibă „o reacţie semnificativă şi credibilă, nu să amplifice criza”.

Preşedintele SUA, Joe Biden, şi omologul său din Rusia, Vladimir Putin, ar trebui să organizeze un summit „pentru a discuta toate problemele din relaţia bilaterală”. „Poate exista o relaţie stabilă şi previzibilă. Credem că acţiunile de acum şi diplomaţia în general pot produce rezultate mai bune pentru relaţiile bilaterale”, a subliniat Jake Sullivan.


Citeste si...
Cu ce se laudă Cioloș la un an de când se află la guvernare