Rusia
International

Rusia, declarații dure: Nu retragem trupele. NATO ar trebui să-şi strângă catrafusele şi să se întoarcă la limitele din 1997

Ministrul rus de Externe a declarat că Rusia nu va lua în considerare retragerea trupelor desfăşurate la graniţa cu Ucraina în cazarmă.

Nici nu se pune problema ca Rusia să ia în discuţie problema “de a readuce trupele în cazarmă”, a insistat Lavrov, adăugând că această solicitare a Washingtonului este “inacceptabilă”.

“Deja se cere nu doar retragerea unităţilor militare de la frontiera cu Ucraina, aşa cum în general se exprimă ei (occidentalii), ci retrimiterea lor în cazarmă, aşa cum a declarat în public Wendy Sherman” la conferinţa de presă susţinută la finalul discuţiilor purtate luni cu delegaţia condusă de ministrul adjunct de externe rus, Serghei Riabkov, la Geneva, a afirmat Lavrov.

“Cred că nici nu mai este nevoie să explicăm că astfel de cereri sunt absolut inacceptabile şi, desigur, nici nu le vom examina”, a adăugat şeful diplomaţiei ruse.

Referitor la reuniunea Consiliului Rusia-NATO, a doua rundă de discuţii dintre Moscova şi Occident la 12 ianuarie, ministrul rus de externe consideră că a fost o discuţie “profesionistă”, adoptând un ton puţin mai conciliant decât alţi reprezentanţi ai diplomaţiei ruse, precum adjunctul său Serghei Riabkov, conform jurnaliştilor de la postul de televiziune independent Dojdi.

Despre Riabkov, media ruse au scris că acesta a devenit “vedeta diplomatică” a acestei săptămâni, mai ales prin declaraţiile sale exprimate într-un limbaj mai puţin diplomatic.

NATO ar trebui “să-şi strângă catrafusele şi să se întoarcă la limitele din 1997”, când cele mai multe dintre ţările din fostul lagăr sovietic nu aderaseră la Alianţă, declarase viceministrul rus într-un interviu acordat agenţiei oficiale ruse TASS înaintea convorbirilor cu delegaţia americană condusă de Wendy Sherman luni la Geneva.

Alianţa Nord-Atlantică nu va mai putea ”împinge” Rusia pe un plan secund în politica europeană şi internaţională, avertizase Riabkov în acelaşi interviu.

El se referea la anul când a fost semnat Actul Fondator între Rusia şi NATO, care stipulează că părţile “nu se consideră adversari” şi creează “un mecanism de consultare, coordonare şi de acţiune comună”, documentul caracterizând de fapt stadiul relaţiilor dintre Rusia şi NATO din acel moment. De atunci însă raporturile dintre cele două părţi s-au deteriorat, îndeosebi după anexarea de către Moscova a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, an în care s-au declanşat şi ostilităţile în estul Ucrainei, despre care Kievul susţine că au fost orchestrate de Kremlin.

După eşecul tuturor celor trei runde de discuţii dintre Moscova şi Occident din această săptămână – la nivel bilateral cu SUA, la Geneva (luni), în cadrul Consiliului NATO-Rusia (miercuri) şi în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), joi, Serghei Riabkov a ameninţat că Moscova ar putea desfăşura “infrastructuri militare” în Cuba şi Venezuela.

Pentru o detensionare a relaţiilor sale cu Occidentul, Rusia doreşte garanţii din partea Occidentului privind o încetare a extinderii NATO, în special spre Ucraina, şi încetarea oricărei activităţi militare în ţările din Europa de Est.

„Rusia nu va aștepta la nesfârșit un răspuns din partea SUA și NATO”

De asemenea, Rusia a avertizat vineri SUA şi NATO că “nu va aştepta la nesfârşit” un răspuns la cererile sale de a se stabili garanţii de securitate constrângătoare din punct de vedere juridic pentru a preveni extinderea în continuare a Alianţei şi amplasarea de armament în apropierea graniţelor sale.

“Aşteptăm un răspuns în scris de la colegii noştri. Considerăm că ei înţeleg necesitatea de a o face imediat şi în scris. Însă nu vom aştepta la nesfârşit”, a afirmat ministrul de externe rus Serghei Lavrov în conferinţa sa de presă de la începutul anului, în care a făcut bilanţul activităţii diplomaţiei ruse în 2021.

În opinia sa, “există planuri de a zădărnici” acest proces. “Orice spun ei (americanii) despre necesitatea de a discuta cu aliaţii lor şi de a implica toţi membrii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) nu sunt decât declaraţii goale şi încercări de a trage de timp”, a afirmat ministrul de externe rus. “Suntem conştienţi că perspectivele de a ajunge la un consens depind de SUA”, a subliniat el.

“Vrem să vedem răspunsul vostru în scris, punct cu punct, prevedere cu prevedere. (…) Vrem să ni se spună că asta ne convine, asta nu, dacă nu – de ce, dacă putem să modificăm ceva, să schimbăm formularea, să adăugăm altceva. Totul în scris, vă rog”, a insistat ministrul rus.

Lavrov a spus că aşteaptă din partea SUA un “răspuns matur”, dar nu a dorit să specifice măsurile pe care le-ar putea lua Moscova în cazul unui răspuns negativ din partea Occidentului, după ce mai mulţi înalţi oficiali, inclusiv viceministrul rus Serghei Riabkov, principalul negociator cu SUA, au avertizat cu privire la un răspuns militar al Rusiei dacă SUA şi NATO nu reacţionează pozitiv la cererile Moscovei.

“Aşa cum a spus şi preşedintele Putin, aceasta va depinde de ceea ce vor recomanda experţii militari”, a spus Lavrov, remarcând că “nu voi încerca să ghicesc în zaţul de cafea” despre posibilul răspuns al Rusiei.

Întrebat dacă Rusia îşi va consolida prezenţa militară în afara graniţelor sale în cazul în care cererile sale vor fi respinse, şeful diplomaţiei ruse a răspuns că Rusia are “legături militare extinse cu partenerii şi aliaţii ei şi suntem prezenţi în diferite regiuni ale lumii”.

“Este o chestiune de relaţii bilaterale”, a adăugat Serghei Lavrov, după ce adjunctul său, Serghei Riabkov, nu a exclus joi instalarea unor “infrastructuri militare” în Cuba şi Venezuela într-un interviu la televiziunea publică RTVI. “Nu vreau să confirm nimic (…), nici să exclud nimic”, a spus nr. 2 al diplomaţiei ruse.

În acelaşi timp, Lavrov a acuzat NATO de “tentative de a se se extinde artificial”, prin încercarea de a atrage nu numai Ucraina, ci şi ţări scandinave care nu sunt membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Ministrul rus a declarat totodată că Moscova se aşteaptă la sporirea prezenţei NATO în apropierea Rusiei ”în lunile următoare”, sub pretextul tensiunilor din jurul Ucrainei.

SUA şi Ucraina acuză Rusia de concentrarea a cel puţin 100.000 de soldaţi la graniţa ucraineană în eventualitatea unui atac în această iarnă, pentru care se pregătesc deja sancţiuni “fără precedent” dacă Putin va decide să dea ordin în acest sens, lucru negat de liderul de la Kremlin.

“Te poţi aştepta la orice de la ei. Dar pot să vă asigur că suntem pregătiţi pentru orice evoluţie a evenimentelor în domeniul economic”, a subliniat ministrul rus.

Totodată, Lavrov a mai declarat că Rusia este pregătită să abordeze problemele de securitate europeană cu Uniunea Europeană, dar numai dacă SUA participă şi ele la acest dialog, potrivit TASS şi EFE.

“Pe noi nu ne interesează prea mult cine participă la negocieri atât timp cât SUA sunt în fruntea lor, pentru că de ele depinde modul în care este edificată politica de securitate în Europa şi, de fapt, în alte părţi ale lumii”, a afirmat şeful diplomaţiei ruse.

Referitor la un dialog separat cu UE, precum cel care are loc acum cu SUA şi NATO, Lavrov a subliniat că trebuie întrebaţi Washingtonul şi Alianţa Nord-Atlantică dacă “vor permite UE să acţioneze în mod independent”, adăugând că Rusia este interesată de o Uniune Europeană “autonomă”.

Totuşi, a remarcat el, momentan nu se ştie în ce format ar putea participa UE la discuţiile privind garanţiile de securitate în Europa.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, a dat asigurări, joi, că actuala coordonare dintre SUA şi UE privind negocierile cu Rusia este “absolut perfectă”.