Valoarea afacerilor cu mărfuri de contrabandă sau contrafăcute este de două ori mai mare în România față de media Uniunii Europene.
Valoarea afacerilor cu mărfuri de contrabandă sau contrafăcute a fost, în România, în anul 2017, de circa trei miliarde de euro, au anunțat, marți, participanții la o conferință privind traficul ilicit de mărfuri, organizată de Asociația Activ.
Valoarea contrabandei din România este dublă față de media țărilor membre ale UE, care a fost, anul trecut, de circa 1,5 miliarde de euro.
Cele mai vândute produse de contrabandă sunt țigările, fiind urmate de băuturile alcoolice, de articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte, precum și de produsele alimentare. Multe dintre acestea poartă etichetele unor mărci cunoscute, dar sunt contrafăcute.
Cumpărarea de produse provenite din surse ilicite prezintă, în primul rând, un risc major pentru sănătatea populației. Pe de altă parte, contrabanda are un impact direct asupra comercianților care funcționează legal, diminuându-le profiturile și împingându-i spre faliment.
Potrivit unui studiu prezentat de Dan Jurcan, director de cercetare în cadrul IRES, marfa de contrabandă se vinde mai ales în piețe și în micile magazine. În cadrul studiului IRES, 58 la sută dintre persoanele chestionate au declarat că ar reclama traficul ilicit de mărfuri. Totuși, 38 la sută dintre persoanele chestionate au recunoscut că nu ar reclama asemenea acțiuni, în principal din două motive: fie pentru că le-ar fi teamă să nu se afle cine a făcut reclamația, fie pe motiv că “nu mă interesează ce fac alții”.
“Prețurile mici și sărăcia îi fac pe oameni să cumpere produse de contrabandă și contrafăcute, fără să mai fie interesați de calitatea produselor”, explică Dan Jurcan.
Datele oferite de acesta sunt confirmate și de reprezentanți ai comercianților și ai producătorilor autorizați. De exemplu, în cazul țigărilor, contrabanda înflorește la granița cu Ucraina și cu Republica Moldova, fiind stimulată de accizele foarte mari percepute în România, în urma cărora 80 la sută din prețul unui pachet de țigarete comercializat legal ajunge să fie reprezentat doar din taxele către stat.
În unele localități, contrabanda este principalul mijloc de subzistență
Toleranța românilor față de comercianții ilegali are însă cauze mai profunde. Astfel, în unele regiuni de la frontiera României, contrabanda este principalul mijloc de subzistență, iar contracararea acesteia se poate face doar prin programe de dezvoltare economică a acestor regiuni, a explicat Daniel Mărăcineanu, directorul general al Asociației Activ.
Nu în ultimul rând, contrabandiștii beneficiază și de complicitatea autorităților. Cora Muntean, președintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), face o dezvăluire șocantă: “Comercianți din Moldova îmi spun că acolo toată lumea face contrabandă – de la Poliție, de la Primărie. De la pufuleți până la trafic cu țigări. La cine să mergi să reclami? Comercianții mici și mijlocii sunt foarte afectați. Zilnic se închid magazine”.
Pe de altă parte, articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte fabricate în China și introduse ilegal în România, prin portul Constanța, ajung să fie vândute en gros chiar în marile zone comerciale din jurul Bucureștiului. Micii comercianți consideră că, de fapt, autoritățile tolerează acest fenomen.