România va trebui să adopte euro, însă momentul rămâne îndepărtat. Mugur Isărescu spune că țara nu îndeplinește în prezent criteriile necesare, iar reducerea deficitului bugetar este primul mare obstacol. „Probabil ne trebuie câțiva ani buni”, avertizează guvernatorul BNR.
România va renunța, la un moment dat, la leu și va adopta moneda euro. Obligația a fost asumată prin aderarea la Uniunea Europeană, însă economia românească este departe, în prezent, de condițiile necesare pentru a face acest pas.
România va renunța la leu. Isărescu: „Decizia este deja luată”. Ce blochează trecerea la euro acum?
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, spune că problema nu mai este dacă România va adopta moneda unică, ci când va fi suficient de pregătită pentru a intra în zona euro.
Discuția a revenit în prim-plan după ce Bulgaria a adoptat euro la 1 ianuarie 2026, devenind al 21-lea stat membru al zonei euro.
În cazul României, Isărescu evită însă să avanseze un an pentru schimbarea monedei. Guvernatorul consideră că discuțiile despre cinci sau zece ani au o relevanță redusă în absența unui calendar politic și a unor angajamente clare privind corectarea dezechilibrelor economice.
„Noi suntem pregătiți să o facem când societatea este pregătită. Acum, dumneavoastră mă întrebați pe mine dacă țara este pregătită. Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. În momentul actual, țara nu este pregătită”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
Deficitul, marea problemă. Cât de departe este România de euro
Prima problemă care trebuie rezolvată este deficitul bugetar. Pentru adoptarea euro, acesta trebuie să coboare sub pragul de 3% din PIB, iar România trebuie să demonstreze că poate menține în mod sustenabil disciplina fiscală.
„Trebuie mai întâi să ajungem la 3% cu deficitul, pentru că de acolo se trag toate. Și deficitul extern, după mine. Unii spun că mai trebuie lucrat și la competitivitate. Mai judecăm”, a explicat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
Șeful Băncii Naționale atrage atenția că dezechilibrul fiscal se transmite în întreaga economie, inclusiv asupra inflației și deficitului extern.
„Din deficitul fiscal se trag și deficitul extern, și inflația, o parte din inflație. Când ai un deficit de 9%, nu poți să spui că îți este ușor să combați inflația numai cu politica monetară”, a afirmat Mugur Isărescu.
Cel mai recent Raport de convergență al Băncii Centrale Europene, publicat în iunie 2026, arată dimensiunea decalajului.
Rata medie anuală a inflației armonizate din România a fost de 8,4% în perioada iunie 2025 – mai 2026, comparativ cu valoarea de referință de 2,7%.
Deficitul bugetar s-a situat la 7,9% din PIB în 2025, mult peste plafonul de 3%, iar România se află în procedură de deficit excesiv. Termenul pentru corectarea situației a fost extins până în 2030.
Datoria publică s-a situat la 59,3% din PIB în 2025, însă BCE estimează o creștere la 61,6% în 2026.
Nici criteriul dobânzilor pe termen lung nu este îndeplinit. România a înregistrat o medie de 6,7%, comparativ cu valoarea de referință de 5,1%.
Mai există un obstacol major: leul nu face parte din Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II). Înainte de adoptarea euro, o țară trebuie să participe cel puțin doi ani la acest mecanism fără tensiuni severe ale cursului și fără devalorizarea monedei față de euro.
„Dacă mă întrebați pe mine, probabil că ne trebuie câțiva ani buni ca să ajungem cu fiscalitatea unde trebuie”, a declarat Mugur Isărescu.
Guvernatorul consideră că înaintea stabilirii unei date trebuie să existe o decizie politică serioasă și un calendar susținut de principalele instituții ale statului.
„Unii au spus zece ani, alții cinci ani. Nu mi se pare serioasă discuția aceasta acum. Dar să începem cu o decizie politică. Să stabilim un calendar politic, cu angajamente politice la nivelul Parlamentului României, cu o dezbatere serioasă”, a declarat guvernatorul BNR.
Isărescu: „Decizia este deja luată”. România nu poate păstra definitiv leul
România nu beneficiază de dreptul de a refuza permanent moneda euro. Prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, statul român și-a asumat trecerea la moneda unică atunci când va îndeplini condițiile necesare.
„Nu avem altă alternativă. În momentul în care am semnat Tratatul de aderare, s-a stabilit că vom trece la euro când condițiile vor fi îndeplinite”, a explicat Mugur Isărescu.
Cu alte cuvinte, decizia de principiu privind renunțarea la leu a fost luată odată cu aderarea României la UE. Necunoscuta rămâne data la care economia va fi suficient de pregătită.
„Decizia este deja luată. Discuția poate să fie când să o facem, când să începem discuțiile”, a punctat Mugur Isărescu.
BNR este pregătită, potrivit guvernatorului, să reactiveze structurile instituționale care au lucrat în trecut la proiectul adoptării euro.
„Suntem gata să scoatem de la naftalină, ca să spunem așa, toată structura organizatorică de secretariat”, a declarat șeful BNR.
Pregătirile ajunseseră în perioada 2011-2012 inclusiv la aspecte logistice privind introducerea bancnotelor și monedelor euro și infrastructura necesară distribuirii numerarului.
Procesul a fost ulterior abandonat, pe măsură ce situația economică și prioritățile politice s-au schimbat.
Isărescu avertizează însă că trecerea la moneda unică nu trebuie privită ca o simplă operațiune tehnică prin care leii din portofelele românilor sunt înlocuiți cu euro.
„Trecerea la euro nu este un simplu schimb de monedă: «Hai să schimbăm leul cu o monedă». Nu. Este un proces politic complicat. Are componente politice și sociale. Se duce până în întreaga societate”, a declarat Mugur Isărescu.
România a mai fost aproape de îndeplinirea criteriilor nominale în 2014, însă echilibrele nu au fost menținute. Reducerile de taxe și creșterile de cheltuieli care au urmat au împins din nou deficitul în sus, iar ulterior pandemia și războiul din Ucraina au schimbat prioritățile economice.
Tocmai de aceea, guvernatorul insistă că simpla atingere temporară a criteriilor nu este suficientă.
„Nu este vorba să atingi țintele așa: «Hai să le ating acum, după care mai vedem noi»”, a afirmat Mugur Isărescu.
Șeful BNR respinge și ideea unei aderări accelerate, în speranța că regulile zonei euro ar disciplina ulterior politica fiscală a României.
„«Hai repede să intrăm în zona euro, că ne disciplinează cei de acolo». Vă spun că nu merge”, a avertizat Mugur Isărescu.