Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat că preconizează semnarea contractului pentru sistemul Patriot în luna februarie. Acesta va înlocui sistemul cedat de România Ucrainei.
„Vreau să salut faptul că, la sfârşitul acestui an, Guvernul american a luat decizia să aprobe livrarea către România a trei sisteme Patriot, care erau în program”, a declarat ministrul.
România va plăti doar transportul sistemului Patriot
Anghel Tîlvar a menționat că România va plăti doar transportul și TVA-ul noului sistem Patriot, care are o valoare de 300 milioane de dolari.
„În plus faţă de aceste trei sisteme, în ceea ce priveşte acest sistem, pe care l-am donat, care are o valoare de aproximativ 300 de milioane… deja, parteneri din trei state membre NATO au contribuit din punct de vedere financiar, România urmând să plătească doar transportul şi probabil TVA pentru acest echipament. Ne aşteptăm ca semnarea pentru acest sistem să aibă loc în luna februarie”, afirmă ministrul Tîlvar.
Angel Tîlvar: cedarea unui sistem Patriot a fost o decizie națională
Ministrul Apărării consideră că „foarte repede, acest sistem a fost aprobat şi contractul va fi semnat, ceea ce se încadrează în estimările noastre, atunci când am luat decizia susţinută de Parlament de a face această donaţie”.
Referitor la transferul unui sistem Patriot către Ucraina, Tîlvăr afirmă că „a fost o decizie națională”.
Tîlvăr: Legile Apărării clarifică rolurile diferitelor instituții ale statului român
Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat că legile Apărării clarifică mai bine rolurile diferitelor instituții ale statului român. El a menționat proiectul Legii privind controlul utilizării spațiului aerian național și proiectul Legii referitoare la desfășurarea misiunilor și operațiunilor militare în timp de pace pe teritoriul României, ambele fiind deja trimise Parlamentului.
De asemenea, el s-a referit la proiectele Legii Apărării Naționale și Legii pregătirii populației pentru apărare, care se află în prezent în etapa de obținere a avizelor.
Tîlvăr: resturi de drone au căzut pe teritoriul național
Referitor la apărarea spațiului aerian național, ministrul subliniază că, pe 17 ianuarie, resturi de drone distruse de sistemele de apărare antiaeriană din Ucraina au căzut pe teritoriul național.
„Au fost mai multe evenimente de acest gen. De fiecare dată, noi am activat procedurile pe care le avem în astfel de situaţii şi de la situaţie la situaţie, am luat toate măsurile care se impun, motiv pentru care probabil că ştiţi că anul trecut, când am mai avut un incident asemănător, însuşi secretarul general NATO, domnul (Mark -n.r.) Rutte, a apreciat felul în care România împreună cu aliaţii acţionează în astfel de situaţii”, declară ministrul.
Tîlvăr: Armata este doar o componentă a felului în care o ţară se apără
Anghel Tîlvăr apreciază că și cele două legi care sunt în curs de avizare „la începutul acestei sesiuni îşi vor găsi şi ele locul în Parlamentul României”.
„Ele împreună fac sens, pentru că fiecare din aceste legi aduce noi elemente care să complinească acest cadru legislativ de care este nevoie şi care nu face altceva decât să precizeze şi să aducă mai multă acurateţe rolului pe care diferitele instituţii ale statului român îl au în astfel de situaţii, pentru că Armata este doar o componentă a felului în care o ţară se apără, inclusiv în astfel de situaţii”, mai spune ministrul.
România nu a adus niciodată în discuție doborârea dronelor în spațiul aerian al Ucrainei
Angel Tîlvăr subliniază că România nu a adus niciodată în discuție doborârea dronelor în spațiul aerian al Ucrainei.
„Această discuţie la momentul acesta nu există şi nu s-a pus problema niciodată, pentru că este o decizie pe care o s-o luăm, evident, în cadrul aliat, ţinând seama de faptul că România beneficiază, este donator de securitate la rândul ei, dar România beneficiază la acest moment prin apartenenţa la cea mai puternică alianţă politică militară din istoria umanităţii.
România este parte a Alianţei, iar deciziile pe care le luăm şi în astfel de situaţii, din motive logice, din motive de complementaritate, dacă vreţi, sunt decizii pe care le luăm împreună cu aliaţii noştri”, afirmă ministrul. El spune că noul cadru legislativ „va marca sfârşitul unei perioade în care, într-adevăr, era nevoie de o mai mare precizie”.
Controlul utilizării spațiului aerian național ia în considerare realitățile actuale și viitoare
Proiectul Legii pentru controlul utilizării spațiului aerian național are ca scop stabilirea unui nou cadru de colaborare și coordonare între autoritățile și instituțiile competente în gestionarea și monitorizarea acestui spațiu.
Noua abordare ia în considerare realitățile actuale și viitoare ale mediului de securitate.
În urma războiului ilegal inițiat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, țară cu care România are o graniță semnificativă, a devenit clar că sfera riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale, integrității spațiului aerian, siguranței aeronautice, precum și a vieții și sănătății cetățenilor și a patrimoniului, trebuie extinsă pentru a include noile tipuri de mijloace de atac utilizate, conform Ministerului Apărării Naționale.
Se vor stabili noi măsuri pentru controlarea spațiului aerian
Prin urmare, actul normativ va stabili măsurile pe care statul român le poate implementa pentru a controla utilizarea spațiului aerian național.
De asemenea, va defini autoritățile și instituțiile competente în adoptarea măsurilor de prevenire și combatere a utilizării acestui spațiu, nu doar de către aeronave, ci și de către sisteme de aeronave fără pilot, cunoscute în mod obișnuit sub denumirea de drone, precum și de alte vehicule aeriene care ar putea fi utilizate în viitor.
Actul normativ are ca scop îmbunătățirea siguranței și securității aviației
Prin introducerea de completări și prevederi noi, actul normativ va adapta cadrul legislativ disponibil autorităților competente, având ca scop creșterea eficienței în respectarea regulilor de utilizare a spațiului aerian național.
Aceasta va contribui la îmbunătățirea siguranței și securității aviației, inclusiv în situații similare celor întâmpinate în ultimul an, când dronele utilizate de Federația Rusă în atacurile ilegale asupra infrastructurii portuare civile ucrainene de la Dunăre au căzut pe teritoriul României, precum și în cazurile de aeronave fără pilot de mici dimensiuni care au survolat temporar teritoriul național.