Problema dronelor rusești care pătrund în România a intrat în cotidian, iar Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, a declarat recent că trebuie realizat concept de apărare privind combaterea acestor aparate. Până atunci ne bazăm însă pe piloții de F-16.
„Recenta dezbatere. în România din comisia de apărare a Senatului cu privire la pericolul reprezentat de drone raportat la legislația în vigoare trebuie să fie doar un prim pas în demersul Parlamentului pentru adaptarea legislației la amenințările militare reprezentate de dronele militare eșuate pe mare, la malul mării sau în interiorul teritoriului național.
Vom avea o strategie de apărare împotriva dronelor. Acum ne bazăm pe F-16 și așteptăm sisteme de 981.950.000€
O legislație adaptată acestor pericole trebuie să plece de la câteva premise, cum ar fi natura militară acestor amenințări, studiul cazurilor de drone care au accesat marea teritorială, zona economică exclusivă sau teritoriul național, capacitățile de detecție aflate în operarea tuturor instituțiilor, logistica, tehnica și bugetele aflate la dispoziția fiecărei instituții, precum și obligațiile legale prezente în legislația în vigoare.
MAI va participa în continuare la aceste dezbateri în Parlament, dacă va fi invitat, cu misiunea clară de a pune pe masa Parlamentului toate informațiile de care dispune în raport de evenimentele înregistrate, de capacități și tehnica aflate la dispoziția sa sau a altor instituții.
Înainte de elaborarea legislației este necesară elaborarea unui concept de apărare privind dronele raportat la natura și complexitatea acestei noi amenințări, cu consultarea tuturor instituțiilor, inclusiv a CSAT, bineînțeles”, a declarat Cătălin Predoiu.
“Ploaie” de drone în România
Afirmațiile vin în contextul în care dronele ajung la granița României aproape zilnic. Conform datelor oficiale, numai în perioada 24-30 august, Ministerul Apărării Naționale a gestionat și informat public cu privire la 11 situații înregistrate în proximitatea frontierei României sau pe teritoriul național, în contextul atacurilor Federației Ruse asupra infrastructurii ucrainene.
România își face strategie de apărare contra dronelor cheltuind 1.000.000.000 euro. Azi, le distruge cu F-16
„Cele mai multe situații au vizat detectarea și monitorizarea de către sistemele de supraveghere ale MApN a unor ținte aeriene în spațiul aerian al Ucrainei, în special în zona Vâlcove – Insula Șerpilor.
În dimineața zilei de 24 august, o dronă venită dinspre Republica Moldova a pătruns în spațiul aerian național. Ulterior, elemente ale acesteia au fost identificate în curtea unei proprietăți din localitatea Ciușlea, județul Vrancea.
De asemenea, în zona localității Plauru, județul Tulcea, au fost identificate și ridicate de o echipă EOD resturi de dronă, în urma unui incendiu produs pe malul brațului Chilia.
Repere ale săptămânii:
– 11 situații referitoare la incidente cu drone;
– o pătrundere confirmată a unei drone în spațiul aerian național;
– două situații în care au fost identificate sau ridicate elemente/resturi de drone pe teritoriul României;
– mai multe situații de detectare și monitorizare a unor ținte aeriene în proximitatea frontierei cu România”, a transmis MApN.
Avioanele F-16 sunt baza
Pentru combaterea acestor incursiuni ale dronelor Rusiei, în acest moment ne bazăm mai ales pe piloții de F-16 care și-au dovedit eficacitatea de trei oriîn zilele de 24, 25 și 26 iulie 2026. Sigur, vorbim de soluții de apărare relativ costisitoare pentru că o rachetă lansată de un avion de luptă costă 400.000 și 500.000 de dolari iar o dronă a Rusiei cel mult 50.000 de dolari.
Apoi mai avem sistemele antiaeriene Gepard, dar acestea sunt insuficiente. Avem numai 36 de unități. E un sistem de artilerie antiaerian blindat, autonom, autopropulsat cu 2 tunuri cu calibru de 35 mm și radar propriu, primit de la Germania la începutul anilor 2000. Radarul de căutare are o rază de 15 km și distanța eficace de tragere de 3,5 km. Cadența de tragere este de 550 de lovituri/min per tun.
Vehiculul are la bază șasiul tancului Leopard 1, pe care este montată o turelă supradimensionată. Turela conține armamentul, care constă în două tunuri automate de calibrul 35 mm Oerlikon KDA, și cele două antene radar, unul de cercetare și unul de urmărire. Telemetrul laser se află în partea din față a turelei, între cele două tunuri.
Apoi, MApN a semnat contractul pentru furnizarea de către compania Rheinmetall Italia S.p.A, a produselor anti-dronă “Sistem artileristic dislocabil de apărare aeriană cu baza la sol cu capabilități CRAM și CUAS SKYNEX”, “Sistem mobil de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă de acțiune VSR-CUAS SKYRANGER 35” și “Sistem de apărare antiaeriană foarte apropiată (CIWS) Millenium”.
“Valoarea contractului este 981.950.000 EURO, fără TVA, compania având obligația de a furniza 7 sisteme SKYNEX, 2 sisteme SKYRANGER 35 și 2 sisteme Millenium ”, a precizat instituția.
În plus, MApN a semnat și contractul pentru furnizarea de către compania Rheinmetall Waffe Munition GmBH a produsului “Muniție cal. 35 mm AHEAD”, în valoare de 449.750.000 EURO, fără TVA. Este vorba de munițiile speciale pentru noile sisteme.
Din păcate aceste sisteme vor fi operaționale cel mai devreme anul viitor conform unor surse militare. Până atunci, la combaterea dronelor ne mai ajută Slovacia care a trimis României radare de joasă altitudine și personal specializat pentru operarea lor.
Radarele de joasă altitudine sunt importante pentru detectarea și urmărirea țintelor care evoluează aproape de sol și care pot fi mai dificil de observat cu anumite sisteme de supraveghere.
Pe de altă parte la misiunile de poliție aeriană ne mai ajută și piloții spanioli de F-18 care sunt detașați la Baza Mihail Kogălniceanu.