La 31 de ani de la Revoluție, România continuă să rămână la coada Europei din punct de vedere al dezvoltării în infrastructură, al investițiilor în sănătate și educație și de asemenea, ocupă unul dintre ultimele locuri atunci când vine vorba despre puterea de cumpărare. În prezent, peste 23% dintre români nu-și permit un trai decent, un procent dublu față de țările dezvoltate din vestul și centrul continentului, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).
INS: Înainte de criza COVID, 4,6 milioane de români erau considerați săraci. Pentru că populația țării a scăzut, numărul persoanelor sărace s-a redus la 4,5 milioane. Cele mai sărace regiuni din țară sunt sudul Munteniei, Moldova și Oltenia. Cei mai afectați de această situație sunt copiii, tineri de 18-24 de ani și vârstnici.
În anul 2020, rata sărăciei a fost de aproape 15 ori mai mare în regiunile Nord-Est ṣi de peste de 13 ori în Sud-Vest Oltenia ṣi Sud-Est, decât în regiunea Bucureşti-Ilfov. În anul 2020, cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în regiunile Nord-Est (35,6%), Sud-Vest Oltenia (32,7%) ṣi Sud-Est (32,6%), iar cea mai mică în Bucureṣti-Ilfov (2,4%), arată datele INS.
Cifre îngrijorătoare cu privire la nivelul de sărăcie din România
Persoanele singure sunt mai expuse riscului de sărăcie, în special în cazul femeilor (40,8% faţă de 25,6% la bărbaţi). De asemenea, cei cu vârsta de 65 ani şi peste sunt săraci în proporţie de 42,1%.
Reprofesionalizarea poate fi o soluție pentru ieșirea din sărăcie, însă acest lucru presupune o investiție consistentă din partea românilor. Așadar, o nouă provocare.
„Oamenilor le este greu să-și găsească locuri de muncă în condițiile în care reprofesionalizarea, găsirea unui loc de muncă cerut pe piața forței de muncă necesită, de asemenea, bani. Statul, din pacate, a eșuat în tentativa de a oferi cursuri de pregătire în meserii cerute pe piața forței de muncă, cum sunt cele din construcții”, a declarat economistul Adrian Negrescu, potrivit Digi24.