Actualitate, Featured

România, are cel mai mare deficit guvernamental din UE

Deficitul guvernamental a crescut atât în zona euro cât şi în UE în 2019, comparativ cu 2018, însă doar două state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB: Franţa (3% din PIB) şi România (4,3% din PIB).

În zona UE deficitul guvernamental a crescut de la 0,5% din PIB în 2018 până la 0,6% din PIB în 2019, în timp ce în UE27 s-a majorat anul trecut la 0,6% din PIB, de la 0,4% din PIB în 2018, arată datele preliminare pentru anul 2019 publicate miercuri de Eurostat și citate de Agerpres.

În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental a crescut de la 2,9% din PIB în 2018 până la 4,3% din PIB în 2019, în condiţiile în care cheltuielile guvernamentale s-au majorat de la 34,8% din PIB în 2018 până la 36% din PIB în 2019, iar veniturile au scăzut uşor până la 31,7% din PIB în 2019, faţă de 31,9% din PIB, cât se consemna în 2018.

Pentru România, datele Eurostat arată că datoria guvernamentală ca procent din PIB a crescut de la 34,7% în 2018 până la 35,2% în 2019.

În luna ianuarie, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a declarat că România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB, peste estimarea autorităţilor din luna noiembrie. Un nivel mai mare al deficitului bugetar a fost consemnat doar în anul de criză 2010, când bugetul s-a închis cu un un sold negativ de 6,5% din PIB. În 2018, deficitul bugetar a fost 2,88% din PIB.

Pactul european de Stabilitate şi Creştere cere ca deficitul public să fie de maxim 3% din PIB, iar datoria publică să nu depăşească 60% din PIB.

Cu toate acestea, pentru a limita consecințele economice ale pandemiei de coronavirus, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat la 20 martie că Uniunea Europeană suspendă temporar prevederile Pactului de Stabilitate și Creștere și regulile bugetare care le impuneau statelor membre să nu depășească un deficit bugetar de 3% din PIB. Ursula von der Leyen a anunțat într-o postare video pe contul său de Twitter, făcând astfel un anunț fără precedent în istoria Uniunii Europene.

Pentru România, acest lucru reprezintă o veste aparte în contextul în care Comisia Europeană a propus la data de 4 martie deschiderea procedurii de deficit excesiv în cazul țării noastre. De altfel, în raportul de țară publicat recent, Comisia Europeană avertizase că noua lege a pensiilor este principalul factor al proiectatei creşteri rapide a deficitului general guvernamental, care va ajunge la 6,1% din PIB în 2021, şi al riscurilor ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare.