Roboții umanoizi ar putea ajunge pe câmpul de luptă. Giganții din tehnologie investesc în soldații viitorului

Într-un spațiu industrial din San Francisco, unde își desfășoară activitatea numeroase companii de tehnologie, viitorul războiului pare să prindă contur într-o formă neașteptată. În locul unui robot militar amenințător, pregătit pentru luptă, vizitatorii îl găsesc pe Phantom, un robot umanoid lucios, fără chip, care se joacă în fața lor cu cuburi colorate pentru copii. Scena poate părea banală, însă în spatele ei se află una dintre cele mai ambițioase încercări de a transforma roboții umanoizi în instrumente militare, potrivit BBC.

Roboții umanoizi intră în era militară. Companiile de tehnologie accelerează dezvoltarea „soldaților viitorului”
Start-up-ul american Foundation Robotics susține că dezvoltă primul robot umanoid conceput special pentru o gamă largă de aplicații de apărare.

Potrivit lui Sankaet Pathak, cofondator și director executiv al companiei, robotul Phantom este gândit pentru misiuni precum transportul de echipamente, recunoașterea terenului, recuperarea răniților sau inspectarea zonelor periculoase. În perspectivă, însă, compania ia în calcul și utilizarea roboților în operațiuni de luptă.



Ce avantaje ar avea

Pathak susține că astfel de sisteme ar putea reduce riscurile la care sunt expuși soldații și ar putea limita victimele colaterale. Roboții ar putea intra în clădiri sau în zone extrem de periculoase înaintea militarilor, executând sarcini care astăzi implică riscuri majore pentru oameni.

Cu toate acestea, tehnologia este încă departe de maturitate. Modelul actual, Phantom MK-1, nu dispune de baterie proprie, nu este rezistent la apă sau praf și nu se poate ridica singur dacă se prăbușește. De asemenea, mâinile sale au încă limitări importante în ceea ce privește forța și dexteritatea.

O nouă generație de roboți

Compania lucrează deja la o versiune îmbunătățită, Phantom MK-2. Noul model ar urma să beneficieze de o autonomie de aproximativ șase ore, să reziste la condiții meteorologice dificile și să poată continua misiunea chiar și după o cădere.

Un accent deosebit este pus pe dezvoltarea mâinilor robotice. Potrivit lui Pathak, viitoarele modele vor avea încheieturi și degete mult mai flexibile, capabile inclusiv să manipuleze arme.

Obiectivul declarat al companiei este extrem de ambițios: producerea a peste 40.000 de unități anual până la sfârșitul anului 2027, la un cost care să scadă sub 20.000 de dolari pe unitate.

Interes militar și controverse

Armata Statelor Unite testează deja robotul, însă doar pentru activități de manipulare și transport. În paralel, Foundation Robotics afirmă că experimente privind integrarea armamentului sunt desfășurate în contextul războiului din Ucraina.

Proiectul a atras atenția și prin implicarea lui Eric Trump, fiul președintelui american, care a devenit investitor și consilier al companiei.

Experții consideră că interesul militar pentru roboții umanoizi este real. Dean Fankhauser, specialist în robotică și fondatorul firmei de consultanță Robozaps, afirmă că armata americană explorează deja posibilitatea utilizării acestor sisteme pentru sprijinirea soldaților într-o gamă variată de misiuni.

Totuși, el consideră inevitabilă apariția unor companii care vor încerca să transforme roboții umanoizi în arme autonome.

Provocările tehnologice rămân uriașe

În ciuda progreselor recente din domeniul inteligenței artificiale, numeroși specialiști avertizează că roboții umanoizi sunt încă departe de performanțele necesare unui teatru de operații real.

Phantom este controlat de un sistem AI numit Cortex, care combină modele de raționament și modele de predicție a mediului. Robotul utilizează camere cu vizibilitate de 360 de grade și este antrenat pe baza unor cantități mari de date, inclusiv videoclipuri și interacțiuni directe cu lumea fizică.

Cu toate acestea, adaptarea la situații imprevizibile rămâne o provocare majoră. Robert Griffin, cercetător la Florida Institute for Human and Machine Cognition, subliniază că un robot poate părea foarte capabil într-un mediu controlat, însă întâmpină dificultăți serioase în situații reale și complexe.

„Aceste sisteme nu știu încă să gestioneze incertitudinea deschisă a lumii reale”, afirmă Griffin.

Probleme precum autonomia energetică, deplasarea pe teren accidentat sau manipularea armelor proiectate pentru oameni sunt încă departe de a fi rezolvate complet.

Dileme etice majore

Pe lângă provocările tehnologice, dezvoltarea roboților de luptă ridică și numeroase întrebări etice. Nicole van Rooijen, director executiv al organizației internaționale Stop Killer Robots, avertizează că armele autonome letale reduc pragul declanșării conflictelor, estompează responsabilitatea pentru deciziile de luptă și contribuie la dezumanizarea războiului.

În opinia sa, forma umanoidă este deosebit de îngrijorătoare. Pe măsură ce oamenii se obișnuiesc să interacționeze cu roboți în viața civilă, aceștia ar putea percepe greșit nivelul de pericol reprezentat de sisteme similare utilizate în scopuri militare.

Experta consideră că soluția nu constă într-o nouă cursă a înarmării tehnologice, ci în elaborarea unor reguli internaționale care să limiteze dezvoltarea și utilizarea armelor autonome.

Soldații viitorului sau o promisiune îndepărtată?

Deși companii precum Foundation Robotics promovează imaginea unor soldați robotici capabili să opereze pe câmpul de luptă, majoritatea specialiștilor consideră că această perspectivă este încă la ani distanță.

În prezent, chiar și cei mai avansați roboți umanoizi întâmpină dificultăți în executarea unor sarcini relativ simple, precum deschiderea unei uși sau manipularea eficientă a obiectelor într-un depozit.