Actualitate, Featured

Reţeaua procurorilor, în cazul Caracal: scapa cine poate

Vineri, 26 iulie 2019 – ştirea că o fată răpită a sunat la 112, nu a putut fi localizată, iar ulterior poliţiştii şi procurorii au stat la uşa agresorului o noapte întreagă a stârnit din primele ore un val naţional de indignare. Prima grijă a procurorilor activişti: să pună în mişcare un sistem de propagandă prin care să se asigure că procurorul de caz de la Parchetul Judecătoriei Caracal scapă basma curată prin orice mijloace, inclusiv prin divulgarea de informaţii nepublice din anchetă.

Încă din seara zilei de vineri, procurorii distribuiau pe WhatsApp un mesaj care ar fi provenit chiar de la procurorul Cristian Ovidiu Popescu, de la PJ Caracal, cel care a aşteptat o noapte întreagă în faţa casei lui Dincă.Vă prezintăm mesajul care a „circulat” pe WhatsApp, între procurori, pe 26 şi 27 iulie:

„Multumesc colegilor pentru pozitia luată si pentru ajutor. Sunt procurorul de caz si pot sa va prezint situația reală. Dosarul s-a înregistrat la parchet la ora 15, 30. Imediat am emis ord. provizorie pe 48 ore pt. interceptare si localizare 3 nr. de telefon, al victimei, cel de pe care s-a apelat 112 și cel de pe care a fost sunata mama, de un necunoscut.

În jurul orei 19,15, am avut informația că fata ar putea fi la trei adrese dintr-o comună învecinată. La 19,50 aveam mandatele și la 19,58 intrăm în locații.

Am fost sesizați joi, la ora 15, 30. Fata era dispărută de miercuri, părinții au sesizat joi dimineață dispariția, la poliție, convorbirea la 112 a avut loc la ora 11.

În urma efectuării perchezitiilor si a verificărilor în zonă, nu s-a descoperit nimic relevant. Activitatea s-a terminat pe la ora 21.

Am continuat apoi verificările prin vizionarea tuturor imaginilor stocate de camerele de supraveghere de pe presupusul traseu al mașinii. 5 camere de supraveghere, toate private. La un moment dat colegul de la DIICOT Dolj, ce avea dosarul cu dispariția fetei din luna aprilie, ne-a furnizat informația că in cazul lor ar aparea o masina marca Renault tip break si ne-a dat si imaginea. Am cautat pe imagini o mașină, care să corespundă și, cu greutate, am aflat la ora 2,00, proprietarul acelei masini.

Din momentul identificării proprietarului mașinii, au fost trimise echipe în zonă, pentru verificări și nu a fost identificată nici o activitate, cu atât mai puțin suspectă.

Am solicitat mandate de percheziție la adresa bănuitului și la alte două adrese, cu care acesta avea legături, în jurul orei 2,20. Anunțase din timp, ora 23, judecătorul de serviciu ca s-ar putea sa-l solicit în acea noapte. La ora 3,05 am luat mandatele de la judecătorie si le-am dat ofițerului de serviciu de la poliție, în jurul orei 3,15. Acesta mi-a spus că la poliție nu mai e nimeni din echipa.

Localizarea a fost pe o arie mare, într-o zona cu câteva sute de case. Nu ne-a ajutat cu mare lucru.

La ora 2,00, când s-a aflat potențialul autor, victima nu mai era în viață.

Cel mai probabil, după ce autorul a aflat că aceasta a sunat la 112, a turbat, a strâns-o de gât și a ars-o într-un butoi din curte, unde au si fost găsite oasele în cenușă.

Singurele detalii date de fată au fost că vede pe geam un brad, un nuc, niște câini, o mașină si un gard roșu. Nu a zis nimic de service. Nu au fost apeluri la 112 de la vecini care sa spuna că aud țipete.”

Procurorul Cristian Ovidiu Popescu este în prezent cercetat disciplinar de Inspecţia Judiciară instituţie care a reţinut că procurorul de caz, sesizat cu infracţiunea de lipsire de libertate a unei minore şi având, ca atare, obligaţia de a lua toate măsurile pentru încetarea acestei stări, nu a consimţit la pătrunderea, anterior orei 6:00 a zilei de 26 iulie 2019, în imobilul suspectului unde se presupunea că se află victima, ignorând prevederile art. 27 alin. (2) lit. b) din Constituţia României, raportat la art. 20 alin. (2) din Codul penal”. De asemenea, Secţia pentru procurori a CSM a decis suspendarea din funcţie a procurorului pe perioada cercetării disciplinare.

Sâmbătă, 27 iulie, a doua zi după apariţia mesajului pe WhatsApp, Asociaţia „Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” (AMASP) publica o „scrisoare” de liniştire a opiniei publice, document plin de date nepublice din ancheta penală, ba chiar cu informaţii contrazise oficial de Poliţie. Pentru că este posibil ca AMASP să fi pus în pericol derularea unei anchete de importantă națională, prin aparenta divulgare a unor informațîi nepublice din dosarul Caracal, obținute prin cine știe ce magie judiciară, Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu pe data de 29 iulie.

Comunicatul AMASP a fost publicat pe pagina de Facebook a asociaţiei la ora 13.53 şi conţinerea informaţiile din mesajul de pe Whatsapp atribuit procurorului Popescu de la PJ Caracal. Demersul a fost făcut într-o perfectă sincronizare cu site-ul g4media.ro, apropiat de tabăra procurorilor activişti, care publica la ora 13.52 un articol care conţinea aceleaşi informaţii. La momentul publicării informaţiilor, ancheta era deja preluată de DIICOT. Atât comunicatul, cât şi articolul de presă conţin informaţii despre intervenţia de la Caracal, care puteau ajunge la alte persoane interesate (complici, reţea), punând în pericol ancheta.

Potrivit art. 285, alin. (2) din Codul de Procedură Penală, „procedura din cursul urmăririi penale este nepublică”. Potrivit art. 304 din Codul Penal, „(1) Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care ia cunoştinţă de acestea, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.”

Planul procurorilor activişti pare a fi unul în doi paşi. După demersul eşuat de „spălare” a colegului de la Caracal, o altă asociaţie, „Iniţiativa pentru Justiţie”, a procurorului Bogdan Pirlog, a lansat un document intitulat pompos „White paper”, în care este folosită tragedia de la Caracal pentru promovarea agendei magistraţilor activişti.

blank