Poporul a început să se sature de gafele și de amatorismul liberalilor. Prea se poartă cu tropăituri de bivoli prin biserică. În ceața celor cîteva luni de guvernare împiedicată, o parte a populației a început să-i înjure. Și pe liberali, și pe Klaus Iohannis. Scandalul cu interdicțiile anunțate zilnic de Vela, în vreme ce forța de muncă a României era exportată necondiționat (nu tu asigurare medicală, nu tu obligație de testare la întoarcerea în țară, nu tu cazare civilizată și condiții etc), a pus capac. Pentru Europa de Vest, românii erau buni de muncă. Pentru România, nici măcar de o slujbă! Nemulțumirile compatrioților noștri (în mintea președintelui „românii mei” ) au ajuns și la Opoziție și la urechile lui Klaus Iohannis. Și au început să-i vîjie pe scoarța cerebrală. Și, în pline Sărbători Pascale, președintele s-a umflat ca un curcan cu mărgele sîngerii și a croncănit îndelung la camerele de televiziune, încercînd să le tragă un cap în gură celor care îl toacă mereu de la microfonul Parlamentului și de la emisiunile de televiziune.
Cum de-și permit nenorociții ăștia să-l facă prost, aerian, mălăieț și lipsit de responsabilitate? Cum au curajul să șteargă pe jos cu PNL-ul său slugarnic, care s-a zbătut să recupereze gropile și dezastrele rămase după guvernarea PSD? Cum de își permit să rîdă de el că a fost ignorat de un pîrlit de primar de Caransebeș (fie el și mason!), cum să-și bată joc de el cu nobelescul Costache, cînd acesta e fala Sibiului cultural și al Europei filatelice?
Revolta președintelui pe trecutul pesedist al României (în multe aspecte, întemeiată!) sună ca o înjurătură de răspuns într-un moment în care o parte importantă din populație dă semne că s-a prins de cîrpeala și stupizenia deciziilor liberale, că s-a plictisit de recitările penibile ale ciumăfăilor aduse pe post de miniștri. Dar, cel mai grav, poporul a început să simtă și să se sature de goliciunea bolovănoasă a președintelui, de ineficiența și lenea lui, de sărăcia sa ideatică, de gîndirea sa politic rudimentară, de aerul răzbunător de căprar mînios, folosit pentru a conduce, de disprețul față de problemele populației și de slugărnicia europeană la care supune populația și instituțiile statului.
Klaus Iohannis s-a întors brusc la rețeta atacurilor electorale, conform cărora banditismul regimului Traian Băsescu (cu grupul PD cu tot) plus cei cinci ani de răfuială gestionată de Noua Securitate (SRI plus DNA) sunt un Paradis politic față de banditismul mandatelor Iliescu- Văcăroiu- Năstase. Gîndirea lui Klaus Iohannis nu poate trece de această afirmație înfiptă ca un piron în scoarța sa cerebrală, lucioasă ca mărul lui Newton. De data aceasta, bradul nostru vorbitor a sărit de la simpla răceală la „perioadă dificilă, care va marca, la scară istorică, nu doar România, ci și întreaga omenire”.
În Săptămîna Patimilor, ca un strănepot al lui Marx, Klaus cel Mare se gîndește „să separăm clar ce este bine și ce funcționează de ceea ce nu este în regulă și nu funcționează”.
De bună seama că el se include, cu liberali cu tot, la „ceea ce funcționează”, în vreme ce restul României trebuie re-adus „ în fața oglinzii a decenii de guvernare a României conform mentalității «lasă, merge și așa, rezolvăm data viitoare, să facă alții». „Astăzi, vedem clar efectele dezastruoase ale acestui mod toxic de a gândi și de a acționa, care ne-a ținut în loc zeci de ani”.
Care să fie diferența între „un mod toxic de a gîndi” și un alt mod de „a nu gîndi mare brînză”? Modul toxic ar fi cu siguranță reprezentat de PSD, în vreme ce, gîndirea ineficientă (pe care o putem socoti tălîmbă, dezlînată, tembelă) de adversarii săi? Mai simplu și mai clar! Modul toxic este periculos prin banditism. Modul dezlînat, prin prostie!!
Și, mai zice președintele furios în această Săptămână Mare în care el se împiedică mai mult de Guvernul său și de incorerența instituțiilor păstorite, că:
”Oamenii politici sunt primii care vor trebui să se schimbe și să înțeleagă că așa nu se mai poate.”
De ce să se schimbe toți și Klaus Iohannis să rămînă cum este? Cu ”noroc” la meditații, cu proprietăți și cu o nesfîrșită criză de idei politice folositoare?
Tot el zice că „schimbarea va fi însă imposibilă, din păcate, în cazul acelor politicieni care, chiar și în aceste zile dramatice, se gândesc doar la beneficiile lor electorale și, după ce au distrus în ultimii ani bugetul României”.
Îi înjură Iohannis pe pesediști sau își dă singur palme? Acuzațiile sunt valabile în egală măsură și pentru bietul Orban și al său Cîțulică! Chiar și pentru Klaus Iohannis, căci dînsul era mort după anticipate și a paralizat România pentru niște alegeri care să-i aducă putere de Kaizer!
Ascultîndu-i scrîșnelile politice, nu ne rămîne decît să ne întrebăm dacă nu cumva răbufnirile și contondențele de comportament nedemocratic ale președintelui nu cumva vor „periclita viitorul României pentru că o majoritate parlamentară lipsită de orice legitimitate votează astăzi, populist, măsuri care nu au nicio susținere economică. Este complet imoral să punem pe umerii generației tinere factura de mâine a unor măsuri aberante promovate de niște iresponsabili“.
Geaba se crede Klaus Iohannis mai deștept și mai breaz decît Ciolacu, Olguța Vasilescu și Paul Stănescu. Și ei sunt la fel de legitimi ca și el. La IQ nu se vede diferența! Și ei, ca și președintele, pun pe umerii generației tinere factura de mîine. Unii, prin șmecherie, alții, prin prostie. (Se poate considera la ce atribut dorește).
Roșu pe bot de sîngele răzbunării politice, Klaus Iohannis ne-a mai spus, în Săptămîna Mare, că:
”Am făcut un apel insistent încă de la începutul crizei generate de epidemie către toți politicienii să abandoneze discursul demagogic și să nu încerce să câștige capital electoral din suferința oamenilor. Este inacceptabil și revoltător să îi vedem dând lecții astăzi pe cei care au lăsat spitalele fără resurse, care au gonit oameni competenți din țară, care au distrus sistematic întregi sisteme de servicii publice”.
Politic, Klaus Iohannis nu are nevoie de Constituție și de legi. Lui îi sunt suficiente doar „sfaturi, idei, implicare sau soluții constructive”….„Orice gest și atitudine contrară recomandărilor specialiștilor reprezintă o inconștiență care poate avea consecințe tragice!”
”Cetățenii înțeleg și sunt convins că, indiferent de opțiunile lor politice, răsuflă ușurați că România nu este guvernată astăzi, în context de criză profundă, de o coaliție care avea drept prioritate furtul din bani publici și fuga de răspundere”. Căci proștii de acum sunt curați ca lacrima și luptători ca Strîmbă-Lemne!……
„Nimeni dintre cei care, în această perioadă dificilă, au făcut nereguli nu trebuie să stea liniștit, crezând că va scăpa de brațul legii”.
Și, iarăși mă tem, că ar trebui să se gîndească și Klaus Iohannis la el însuși. Nu numai hoția este infracțiune! Brațul legii ar putea ajunge și la înălțimea sa de aproape doi metri!
Cornel Nisorescu