Un adevărat război a izbucnit între actualul ministru al Finanțelor Publice, Orlando Teodorovici și fostul ministru al Finanțelor din guvernele Boc, Gheorghe Ialomițianu, pe tema proiectului de Cod Fiscal și aprecierile internaționale la adresa acestuia. Dupa ce Gheorghe Ialomiteanu l-a acuzat pe Orlando Teodorovici ca a gafat rau la reuniunea ministrilor de finante din UE (ECOFIN) si ca in principiu e un haos total la varful ministerului, actualul ministu a răspuns printr-o declarație remisă redacției stiripesurse.ro”
„Nu numai că domnul Ialomiţianu nu a apelat la o minimă informare statistică pentru a verifica dacă aprecierile domniei sale, teoretice şi politice, sunt cât de cât realiste, dar nici măcar nu s-a preocupat să parcurgă documentele de fundamentare ale proiectului de Cod fiscal, pe care, de altfel, l-a aprobat în calitate de parlamentar al opoziției.
Rezultatele economice din prima parte a acestui an arată, fără niciun comentariu, că investiţiile publice nu au fost tăiate şi nu au avut efect asupra salariilor și locurilor de muncă. În consecinţă, nici nu au anulat beneficiile cotei de TVA.
Ba mai mult, se fac aprecieri cu privire la „anulare”, deşi reducerea de TVA la alimente s-a aplicat de la 1 iunie a.c. Beneficiile reducerii TVA s-au resimţit în luna iunie în inflaţie, dar asupra economiei reale şi a bugetului se vor vedea mai bine din luna iulie. Pentru a înţelege că reducerea TVA la alimente nu a fost afectată de nicio altă măsură, îi pot oferi domnului Ialomiţianu câteva exemple. Respectiv fată de reducerea TVA de la 24% la 9%, la carne şi preparate din carne preţurile au fost în iunie cu 10,33% sub cele din mai, iar la lapte şi produse lactate cu 10,42%. Pe scurt, aceste reduceri au însemnat o putere de cumpărare mai mare a populaţiei.
Dar pentru liniştea domnului Ialomiţianu, în condiţiile în care în semestrul I a.c. a acţionat relaxarea fiscală prin reducerea CAS, rezultatele economice din prima parte a acestui an pot fi caracterizate astfel:
Cea mai mare creştere a câştigurilor salariale în sectorul privat, de la criză şi până în prezent, respectiv 7,2% în primele 5 luni;
A fost înregistrată o creștere a numărului de salariați din sectorul privat cu 100.000 persoane faţă de aceeaşi perioadă din 2014;
Puterea de cumpărare pentru salariaţi a crescut cu 6,3%, în primele 5 luni;
Investiţiile din economie s-au majorat cu 8,3% în trimestrul I şi nu au fost afectate de investiţiile publice față de aceeași perioadă din 2014;
Investiţiile şi construcţiile în sectorul imobiliar s-au majorat cu circa 17%.
Cum se poate ca un fost ministru al finanţelor să folosească comparaţii incorecte pentru a-şi susţine concluzii prestabilite?
Reducerea de TVA la alimente are implicaţii asupra a 31,7% din consum, pe când majorarea de la gaze asupra 3,3% din consum.
După cum s-a văzut, inflaţia pe luna iunie, ca urmare a reducerii TVA la alimente, a fost negativă, reducerea de preţuri fiind de aproape 3 puncte procentuale. Majorarea preţului la gaze se aplică de la 1 iulie a.c. şi va avea ca efect creşterea preţurilor doar cu 0,4 puncte procentuale.
O comparaţie inadecvată este şi cea dintre veniturile realizate şi cele programate, pentru că domnul Ialomiţianu uită să precizeze că programarea trimestrială la care face referire nu este o prevedere bugetară. În programare există elemente, categorii de venituri specifice care nu ţin de colectare, precum veniturile din fonduri structurale sau veniturile instituţiilor care realizează venituri proprii.
Conform datelor privind veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 93,16 miliarde lei, reprezentând 13,3% din PIB, au fost cu 10,8% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă din 2014. Față de 2014, s-au mai înregistrat creşteri la încasările din: TVA (+17,5%), impozitul pe venit (15,1%), venituri nefiscale (+19,2%) şi accize (+9,8%).
La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat creşteri faţă de anul precedent la impozite şi taxe pe proprietate cu 3,5%, taxe pe utilizarea bunurilor cu 7,1% şi venituri nefiscale cu 0,8%. Aprecierile referitoare la rezultatele Consiliului Fiscal nu au legătură cu realitatea. La nivelul Consiliului ECOFIN, vicepreședintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis a subliniat faptul că România a înregistrat evoluții pozitive după cele 3 programe de asistență, în sensul stabilizării macroeconomice, consolidării finanțelor publice și implementării reformelor structurale, atingându-se chiar obiectivul pe termen mediu (MTO) în 2014, cu un an în avans față de calendarul stabilit. Aceste evoluții pozitive au determinat miniștrii de finanțe din Uniunea Europeană să considere continuarea programului până la expirarea acestuia în septembrie 2015.
Poziția pe care am avut-o la Consiliul ECOFIN, în calitate de ministru de finanțe, a evidențiat progresele economice din ultimii ani, precum și măsurile întreprinse în linia angajamentelor asumate prin programul de asistență financiară, al căror progres a fost apreciat și de Comisia Europeană.
Totodată, am amintit de capacitatea îmbunătățită de colectare a veniturilor înregistrată în primele luni ale anului, precum și de estimările de creștere economică (4% în 2016), ambele recunoscute și agreate și de către Comisia Europeană.
În urma intervenției mele, ceilalţi miniștri de finanțe din statele membre UE nu au avut comentarii sau întrebări, gest care a reprezentat acceptul argumentelor prezentate, precum şi decizia de continuare a programul de asistență de tip preventiv.
Eugen Teodorovici,
Ministrul Finanțelor Publice