Featured, Politic

Răspunsul Comisiei Europene după ce Guvernul a cerut „clarificări urgente” despre lista neagră a Bruxelles-ului. Scrisoarea lui Juncker pentru Dăncilă

Preşedintele Comisiei Europene(CE), Jean-Claude Juncker, a răspuns scrisorii premierului Viorica Dăncilă care solicita clarificarea adresei din 2012, transmisă de CE ministrului Justiţiei de atunci, Mona Pivniceru, în care cerea detalii despre anumite dosare.

Jean-Claude Juncker precizează faptul că „CE nu a cerut informaţii referitoare la date fundamentale din aceste dosare. Comisia nu a intervenit niciodată în gestionarea dosarelor individuale”. 

„Am citit cu atenţie scrisoarea dumneavoastră din 21 martie 2018 în care cereaţi clarificări legate de scrisoare din Octombrie 2012 a Comisiei Europene adresată ministrului Justiţiei din România. Întâi de toate, permiteţi-mi să reiterez importanţa pe care o acord colaborării noastre şi, în special, pentru intensificarea implementării a celorlalte recomandări din Mecanismul de Verificare şi Cooperare. Sper că acest mesaj a fost clar, atât la întâlnirea noastră din 21 februarie, cât şi din vizita prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans pe 1 martie 2018”, se arată în mesajul preşedintelui Comisiei Europene.

 

Şeful CE atrage atenţia că „mecanismul de Verificare şi Cooperare a necesitat, de la bun început, interacţiuni apropiate şi, mai important, cooperare între Comisie şi autorităţile române. Corespondenţa la care faceţi referire, de acum şase ani, a făcut parte din dialogurile dintre Comisie şi ministrul Justiţiei, sub MCV, şi a venit într-o perioadă de monitorizare intensificată a angajamentelor asumate de guvernul României în iulie 2012 (scrisoarea din 17 iulie 2012). Întrebările erau menite să ajute la pregătirea unei misiuni tehnice în noiembrie 2012 şi veţi observa că CE nu a cerut informaţii referitoare la date fundamentale din aceste dosare. Comisia nu a intervenit niciodată în gestionarea dosarelor individuale”. 

Anterior, Reprezentanţa Comisiei Europene a transmis, la solicitarea MEDIAFAX, o sinteză a mesajului preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

„În raportul din ianuarie 2013, Comisia a salutat judecarea dosarelor de către instanţe. În timp ce Comisia continuă să primească datele generale referitoare la activităţile justiţiei din România, inclusiv despre gestionarea dosarele de corupţie la nivel înaltă, atenţia iniţială asupra gestionării cazurilor nu mai era considerată un element central în exerciţiul de raportare”, precizează Jean-Claude Juncker în scrisoare adresată premierului Dăncilă, potrivit Guvernului României.

„Preşedintele Juncker i-a răspuns pe 4 aprilie scrisorii trimite de premierul Viorica Dăncilă pe 21 martie. Preşedintele Juncker explică, în scrisoarea sa, contextul discuţiilor din trecut la care face referire Prim-ministrul român, care servesc colectării de informaţii legate de gestionarea dosarelor de corupţie la nivel înalt un criteriu important al Mecanismulului de Verificare şi Cooperare (MCV). Preşedintele Juncker a reamintit, în scrisoarea sa importanţa cooperării pentru a îndeplinii celelalte criterii din MCV şi a profitat de ocazie pentru a reitera că independenţa sistemului judiciar din România şi abilitatea de a lupta eficient împotriva corupţiei sunt bazele unei Românii puternice în Uniunea Europeană”, a afirmat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, potrivit unui comunicat de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene remis MEDIAFAX.

Premierul Viorica Dăncilă i-a cerut, în scrisoarea transmisă lui Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, clarificarea adresei din 2012, transmisă de CE ministrului Justiţiei de la acel moment, Mona Pivniceru, şi care conţine 21 de cerinţe adresate de instituţia europeană Guvernului, inclusiv solicitări concrete, directe, privind anumite cauze penale. În document Viorica Dăncilă a solicitat ca forul european să spună dacă documentul din 2012 ce presupune ingerinţe în justiţie e unul autentic.

„Este esenţial pentru colaborarea noastră instituţională şi pentru consolidarea funcţionării justiţiei în România să lămurim dacă documentul atribuit Comisiei Europene este unul autentic, asumat instituţional, şi dacă este singurul document de acest fel, de natură să aducă ingerinţe în funcţionarea justiţiei şi separaţia puterilor în stat (…) Consider că se impun clarificări urgente, domnule preşedinte Juncker, cu atât mai mult cu cât, la solicitarea mea, ministrul Justiţiei, domnul Tudor Toader, m-a informat că transmiterea unor astfel de cerinţe imperative autorităţilor române de către Comisia Europeană a constituit o practică repetată.”, se arată în scrisoarea transmisă de Viorica Dăncilă pe 21 martie 2018.

CITEŞTE AICI SCRISOAREA LUI JUNCKER

Redăm integral scrisoarea transmisă de premierul României:

„În calitate de prim-ministru al Guvernului României, am responsabilitatea să apelez la toate pârghiile legale şi morale pentru protejarea şi promovarea României ca stat democratic în care funcţionează separaţia puterilor în stat, independenţa justiţiei şi în care sunt garantate drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţeanului.

Domnia legii şi apărarea statului de drept sunt pilonii fundamentali ai consolidării oricărei societăţi democratice, aşa cum este cea a ţării mele. Este convingerea mea, a Guvernului României şi a tuturor celor care împărtăşesc valorile democratice.

Din aceste considerente şi având în vedere convingerile noastre comune, mă adresez dumneavoastră, domnule preşedinte, în legătură cu un subiect care preocupă şi îngrijorează opinia publică din România. Mă refer la o scrisoare atribuită Comisiei Europene, datată 10 octombrie 2012, transmisă ministrului Justiţiei de la acel moment, doamna Mona Pivniceru, care conţine 21 de cerinţe adresate de instituţia europeană Guvernului României referitoare la Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Între aceste cerinţe se regăsesc şi solicitări concrete, directe, privind anumite cauze penale şi anumite persoane cercetate penal pentru săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi de abuz în serviciu, respectiv George Becali, Adrian Năstase, Şerban Alexandru Brădişteanu, George Copos, Tudor Alexandru Chiuariu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeş, Cătălin Voicu, Dan Voiculescu.

Având în vedere relaţia de parteneriat construită de România cu Uniunea Europeană, relaţie bazată pe transparenţă şi încredere, vă adresez, domnule preşedinte, rugămintea de a clarifica aspectele de fapt şi de drept cu privire la documentul în cauză. Este esenţial pentru colaborarea noastră instituţională şi pentru consolidarea funcţionării justiţiei în România să lămurim dacă documentul atribuit Comisiei Europene este unul autentic, asumat instituţional, şi dacă este singurul document de acest fel, de natură să aducă ingerinţe în funcţionarea justiţiei şi separaţia puterilor în stat. Îmi exprim convingerea că în scurt timp, prin implicarea dumneavoastră directă, vom avea posibilitatea să înţelegem raţiunile, motivele şi criteriile care au stat la baza întocmirii de către reprezentanţii Comisiei Europene a acestei liste nominale, modalitatea în care informaţiile solicitate şi obţinute de către instituţia europeană au contribuit la analizarea şi, mai ales, la evaluarea progreselor înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Consider că se impun clarificări urgente, domnule preşedinte Juncker, cu atât mai mult cu cât, la solicitarea mea, ministrul Justiţiei, domnul Tudor Toader, m-a informat că transmiterea unor astfel de cerinţe imperative autorităţilor române de către Comisia Europeană a constituit o practică repetată.

Sunt ferm convinsă că răspunsul dumneavoastră va include detalii relevante şi utile, care să ne permită, în continuare, obţinerea de rezultate semnificative în cadrul MCV, întemeiate pe valorile respectării democraţiei, statului de drept, drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului, într-o societate caracterizată prin lipsa oricărei discriminări, justiţie, dreptate, adevăr şi egalitate în drepturi.
Am încredere deplină în menţinerea unui dialog efectiv, echilibrat şi eficient cu dumneavoastră, în urma căruia statul de drept şi justiţia din România să fie mai puternice şi mai bine consolidate, în spiritul principiilor şi valorilor europene care ne unesc.

Din considerentele menţionate mai sus şi având în vedere progresele făcute de România în domeniul justiţiei, subliniez, din nou, domnule preşedinte, că se impune ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, pentru a îndepărta orice urmă de îndoială şi pentru a nu afecta credibilitatea relaţiei noastre de parteneriat”, a scris Dăncilă.

blank