Comisia Europeană a adoptat marți cel mai recent raport MCV privind România. Executivul european a transmis că de la ultimul raport din 2019 s-a înregistrat “o tendință pozitivă”, fiind înregistrate “progrese în ceea ce privește toate recomandările” care nu fuseseră puse în aplicare. De asemenea, Comisia “așteaptă cu interes” ca autoritățile române să transpună angajamentele sale în „măsuri concrete, legislative și de altă natură”.

„Comisia Europeană a adoptat astăzi cel mai recent raport al său privind evoluția situației din România în materie de reformă a sistemului judiciar și luptă împotriva corupției, în contextul angajamentelor asumate de aceasta în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV).

Raportul adoptat astăzi face un bilanț al progreselor înregistrate în cadrul MCV din octombrie 2019 până în prezent și evaluează progresele înregistrate în vederea îndeplinirii celor 12 recomandări din ianuarie 2017 și a celor opt recomandări suplimentare din noiembrie 2018. Îndeplinirea tuturor recomandărilor care nu au fost încă puse în aplicare este esențială pentru procesul de reformă și pentru ca România să încheie procesul MCV.

De la ultimul raport MCV din 2019 se înregistrează o tendință pozitivă, astfel cum arată parametrii obiectivelor de referință ale MCV. Comisia salută faptul că, în 2021, s-a dat un impuls reînnoit reformei și remedierii regreselor înregistrate în perioada 2017-2019. Ca urmare a acestui fapt, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește toate recomandările din cadrul MCV care nu fuseseră încă puse în aplicare, iar multe dintre acestea sunt aproape de a fi îndeplinite dacă progresele rămân constante.

Comisia așteaptă cu interes ca autoritățile române să transpună acest angajament în măsuri concrete, legislative și de altă natură. Hotărârea Curții de Justiție din 18 mai 2021 oferă un cadru clar și o direcție clară pentru reformele în curs, în vederea îndeplinirii în mod satisfăcător a obiectivelor de referință ale MCV, cu respectarea deplină a statului de drept și a dreptului UE în general. Este esențial ca hotărârea să se reflecte în mod corespunzător în noua legislație care urmează să fie adoptată.

Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV până la îndeplinirea obiectivelor de referință și, în paralel, va continua să colaboreze cu România, așa cum colaborează și cu celelalte state membre, în contextul mecanismului general privind statul de drept. Astfel cum s-a arătat în Comunicarea privind statul de drept din septembrie 2020, după încheierea MCV, monitorizarea va continua în cadrul instrumentelor orizontale. Mecanismul privind statul de drept oferă cadrul pentru monitorizarea acestor chestiuni în viitor.

Comisia încurajează România să își îndeplinească angajamentele asumate în cadrul MCV și să urmărească în mod activ implementarea tuturor recomandărilor care nu au fost încă puse în aplicare. Comisia are convingerea că România poate îndeplini obiectivele de referință ale MCV dacă aceasta menține evoluția pozitivă actuală și dacă adoptă și pune în aplicare cu hotărâre reformele angajate. Comisia este pregătită să sprijine autoritățile române în acest sens”, arată un comunicat de presă.

Instituția precizează că hotărârea Curții de Justiție din 18 mai 2021 a clarificat faptul că Decizia privind mecanismul de cooperare și de verificare este obligatorie în integralitatea sa pentru România și urmărește să se asigure că România respectă pe deplin statul de drept.

“Hotărârea a examinat, de asemenea, o serie de dispoziții ale legilor justiției în lumina articolului 2 și a articolului 19 alineatul (1) din TUE și a Deciziei privind MCV, în special în ceea ce privește Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, numirile interimare în funcții de conducere în cadrul Inspecției Judiciare, precum și răspunderea personală a judecătorilor ca urmare a unei erori judiciare.

În ceea ce privește Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, CJUE a declarat că, pentru a fi compatibile cu dreptul Uniunii, normele legislative prin care se creează o astfel de secție specializată trebuie să fie justificate de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției, să asigure faptul că această secție nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității judecătorilor și procurorilor și că secția își exercită competența în conformitate cu cerințele Cartei drepturilor fundamentale.

Dacă nu îndeplinesc cerințele respective, aceste norme legislative ar putea fi percepute ca urmărind instituirea unui instrument de presiune și de intimidare a judecătorilor, care ar aduce atingere încrederii justițiabililor în justiție. CJUE adaugă că normele legislative naționale în cauză nu pot avea ca efect ignorarea obligațiilor specifice care îi revin României în temeiul Deciziei privind MCV în domeniul luptei împotriva corupției”, arată Comisia.

Premierul Florin Cîţu anunța, la mijlocul lunii martie, după întâlnirea cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că instituția susţine eliminarea MCV pentru România la finalul acestui an.

Curtea de Apel Pitești a decis că existența Secției Speciale nu este justificată
Curtea de Apel Pitesti a decis, luni, că Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție nu mai poate funcționa în urma deciziei CJUE, potrivit G4Media. Decizia instanței este definitivă, potrivit portalului instanțelor de judecată.

Judecătorii au admis contestația formulată de o asociație de proprietari din județul Argeș, care reclamase un magistrat.

În decizia de luni, magistrații argeșeni invocă Tratatul de funcționare a UE și hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 18 mai.

Proiectul privind desființarea SIIJ, adoptat de Camera Deputaților
Deputații au votat, ulterior în aceeași lună, proiectul de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție (SIIJ), cu un amendament care prevede că magistraţii pot fi trimişi în judecată doar cu încuviinţarea CSM. Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată, forul decizional fiind Senatul.

Însă au existat nemulțumiri în cadrul coaliției de guvernare, după ce ministrul Justiției, Stelian Ion, a inițiat proiectul fără ca acesta să fie prezentat liderilor PNL și UDMR.

De asemenea, ministrul spunea că va trimite o solicitare Comisiei de la Veneţia pentru un aviz în legătură cu proiectul de lege.