Putin
International

Putin nu vrea război, dar pune o condiție. ”Trebuie lămurită odată pentru totdeauna apartenența Ucrainei la NATO”

“Nu vrem război în Europa și suntem pregătiți să continuăm dialogul”, i-a declarat marți Vladimir Putin cancelarului german.

Dar, a subliniat apăsat Putin, Rusia vrea să discute acum cu Occidentul atât aspectele secundare, cât și chestiunile de securitate majore, precum extinderea NATO.

Cât despre situația de pe teren, secretarul general al NATO a afișat un optimism prudent, după ce ministerul rus al Apărării a anunţat retragerea unor trupe poziţionate la graniţa cu Ucraina, pentru că și-ar fi încheiat manevrele programate.

Stoltenberg a amintit totuși că au mai existat situații în care trupele rusești au fost doar mutate dintr-o parte în alta. Anunțul retragerii parțiale ruse a venit tocmai când responsabili americani avertizau că unele unități ruse ar fi început să se deplaseze în poziții de atac.

”Rușii fac o droaie de declarații”
Igor Konashenkov, purtătorul de cuvânt al ministerul rus al Apărării: ”Unitățile din districtele de sud și vest și-au încheiat misiunile și au început deja să încarce echipamentele pe calea ferată. Se întorc în garnizoane începând de astăzi. Alte unități vor pleca separat în coloane militare”.

Imediat după acest anunț, ministerul rus al Apărării a și început să distribuie imagini cu retragerea parțială a trupelor.

Deocamdată nu este clară amploarea acestei retrageri, iar oficialul a precizat că alte exerciții rămân în derulare.

Dmytro Kuleba, ministrul ucrainean de Externe: ”Rușii fac o droaie de declarații, așa că pentru noi e sfântă regula: nu credem ce auzim, ci doar ce vedem”.

O precauție de înțeles în condițiile în care în ultimele ore, americanii au semnalizat noi mișcări de trupe rusești și echipamente de la sisteme balistice cu rază scurtă de acțiune, tancuri și elicoptere tot mai aproape de granița cu Ucraina și până la submarine ori nave militare în Marea Neagră.

Ba chiar un oficial american, citat de CBS, a declarat că Rusia a mutat piese de artilerie de rază lungă și lansatoare de rachete în poziție de tragere, amenințând Ucraina.

“Dramatica acumulare” de forțe de la granițele Ucrainei a determinat Statele Unite să închidă temporar ambasada de la Kiev. Personalul rămas, oricum redus la minimum, a fost mutat la Liov, în vestul Ucrainei.

Zelenski le cere oamenilor de afaceri să se întoarcă în Ucraina
Într-un discurs prin care a sfidat amenințarea rusă, președintele ucrainean, Volodymyr Zelensky, a proclamat Ziua Unității pe 16 februarie, dată pomenită de americani ca posibilă zi în care Rusia ar putea ataca. Zelenski le-a cerut ucrainenilor să arboreze steagul național și, pe un ton ferm, le-a cerut politicienilor sau oamenilor de afaceri care au părăsit țara să se întoarcă.

Volodimir Zelenski: “Vă propun să vă întoarceți acasă în 24 de ore și să stați alături de armata ucraineană, de diplomații noștri și de oamenii noștri”.

După ce la Kiev l-a descumpănit pe președintele Ucrainei cu o declarație lipsită de menajamente,

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei: ”Chestiunea integrării (Ucrainei) în Alianță nici mcar nu e în discuie, de aceea e cumva ciudat faptul că guvernul rus face atâta caz de ceva ce nici măcar pe agenda NATO”.

….cancelarul german a fost marți oaspetele lui Vladimir Putin, la Kremlin. O vizită delicate, în condițiile în care numeroase voci pun sub semnul întrebării solidaritatea Berlinului față de Ucraina și aliați din cauza gazoductului Nord Stream 2.

Scholz: ”O securitate durabilă nu poate fi obținută împotriva Rusiei, ci împreună cu Rusia”
Putin: ”Nu vrem război. Vrem să negociem, vrem să evităm asta, de aceea am cerut garanții pentru securitatea noastră. Suntem gata să continuăm dialogul. În ce privește rachetele cu rază mică și medie, suntem gata de discuții. Dar toate aspectele discutate de noi trebuie puse într-o singură discuție, fără să le divizăm pe capitole. În aceste negocieri trebuie lămurită odată pentru totdeauna și chestiunea apartenenței Ucrainei la NATO”.

Scholz: ”Pentru europeni e limpede că o securitate durabilă în Europa nu poate fi obținută împotriva Rusiei, ci împreună cu Rusia. Germania s-a angajat să asigure transportul gazelor către Europa. Gazele vor circula atât timp cât nu va fi război în Ucraina. Un atac asupra Ucraina va avea consecințe ample. Toată lumea trebuie să respecte acordurile de la Minsk”.

Putin: ”Rusia furnizează Germaniei o mare cantitate de gaz datorită contractelor pe termen lung, care au prețuri foarte scăzute. Cetățenii germani plătesc prețuri mai scăzute datorită domnului Schroeder, care a negociat aceste contracte (fostul cancelar german, acum în conducerea Gazprom – n.red.)”.

Peter Zalmayev, director Inițiativa Democrația Euroasia: ”Evident, intenția lui Putin să țină Ucraina la discreția sa. Și cu atât mai bine pentru el dacă se poate folosi de un Scholz ori un Macron pentru a forța Ucraina să respecte acordurile de la Minsk, care echivalează cu o subjugare a Ucrainei. Acordurile de la Minsk sunt menite să pună cele două republici separatiste Donetzk și Luhansk pe scena politică de la Kiev, unde vor bloca toate aspirațiile Ucrainei către Occident și NATO. Acesta va rămâne obiectivul lui Putin pe termen lung. Ce vedem acum e doar începutul”.

Prețul petrolului a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii 7 ani
În timp ce semnalizeza ba pace, ba război:

John Bolton, fost consilier de Securitate Națională: ”Putin face bani din criza asta. Prețul petrolului continuă să urce”.

Luni, țiţeiul Brent a fost cotat cu peste 96 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimii 7 ani. Rusia are o capacitate de peste 11 milioane de barili pe zi, în condițiile unei cereri în creștere, pe măsură ce economiile lumii îşi revin după pandemie.

Și asta nu e tot. Rusia este și cel mai important exportator de grâu din lume. Ucraina ocupă și ea un loc fruntaș atât la exporturile de grâu, cât și de porumb.

Chiar și numai teama de război a avut impact asupra prețurilor la cereale, după ce anul trecut prețul alimentelor a crescut în toată lumea cu 28%.