Președintele Vladimir Putin a reiterat ieri ferm condițiile sale principale pentru încheierea războiului din Ucraina, declarând că Rusia va depune armele doar dacă trupele Kievului se vor retrage din teritoriile revendicate de Moscova, scrie BBC.
Vladimir Putin, liderul de la Kremlin a insistat pentru recunoașterea legală a teritoriilor ucrainene pe care Rusia le-a ocupat prin forță. Acestea includ peninsula Crimeea, anexată în 2014 și regiunea estică Donbas, ocupată în mare parte de Moscova.
Pentru Kiev, care a exclus categoric cedarea părților din Donbas pe care încă le controlează, recompensarea Rusiei pentru agresiunea sa este inacceptabilă. Într-o reacție venită după discursul lui Putin, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că Rusia „a disprețuit” eforturile diplomatice menite „să pună capăt cu adevărat războiului”.
Putin, amenințări și realitatea de pe front
Vorbind cu reporterii în timpul unei vizite în Kârgâzstan, Putin a acuzat Kievul că dorește să lupte „până la ultimul ucrainean” – avertizând că Rusia este pregătită, „în principiu”, să facă același
lucru.
El și-a repetat opinia conform căreia Rusia deține inițiativa pe câmpul de luptă și a insistat că luptele vor înceta doar atunci când trupele ucrainene se vor retrage din Donbas, zonă formată din regiunile Lugansk și Donețk.
Liderul rus a respins, de asemenea, avertismentele liderilor europeni conform cărora Rusia ar putea ataca continentul european în următoarele decenii, numindu-le „ridicole”.
„Dacă nu se retrag, vom realiza acest lucru prin forța armelor”, a declarat Putin.
Totuși, progresele lente ale Rusiei în estul Ucrainei au venit cu un cost semnificativ în vieți omenești. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA, în ritmul actual, Moscovei i-ar lua aproape încă doi ani să ocupe restul regiunii Donețk.
Putin a confirmat că a văzut noul proiect și că acesta ar putea deveni o „bază” pentru un viitor acord, deși a subliniat necesitatea de a discuta „anumite puncte specifice”.
Comentariile de joi au marcat prima dată când Putin a abordat mișcările diplomatice din ultima săptămână. SUA și Ucraina au purtat discuții intense la Geneva asupra unui plan de pace, redactat inițial în octombrie de oficiali americani și ruși.
Planul, favorabil Moscovei, a fost revizuit
Principalul punct de blocaj îl constituie statutul teritorial și condițiile militare din regiunea Donbas. Vladimir Putin insistă pentru o recunoaștere de jure (legală) a anexării Crimeei și a regiunilor estice, condiționând pacea de retragerea totală a trupelor ucrainene chiar și din zonele pe care Rusia nu le controlează încă. Kievul consideră aceste cereri inacceptabile.
Planul revizuit la Geneva de către SUA și Ucraina propune o soluție de compromis care implică recunoașterea controlului rus doar de facto (în fapt), fără validare juridică, însă Kremlinul vede retragerea ucraineană ca pe o precondiție nenegociabilă, amenințând cu continuarea ofensivei militare. Întrebat despre posibilitatea ca Crimeea și Donbasul să fie recunoscute ca fiind sub controlul de facto al Rusiei, dar nu și de jure (legal), Putin a spus: „Acesta este subiectul discuției noastre cu omologii americani”.
O delegație americană, care îl include pe trimisul special Steve Witkoff, este așteptată la Moscova la începutul săptămânii viitoare. Președintele SUA, Donald Trump, a menționat că Witkoff ar putea fi însoțit de Jared Kushner. Președintele Zelenski a anunțat că delegațiile ucrainene și americane se vor întâlni pentru a transpune punctele stabilite la Geneva într-o formă care să ofere garanții de securitate.
Scepticism european și legitimitatea Kievului
O a doua divergență majoră vizează legitimitatea politică a partenerilor de dialog și natura garanțiilor de securitate. Moscova refuză să recunoască legitimitatea administrației Zelenski, Putin declarând că semnarea oricărui acord cu actuala conducere de la Kiev ar fi „inutilă”, în ciuda reconfirmării parlamentare a președintelui ucrainean.
Această poziție intră în conflict direct cu structura planului de pace occidental, care se bazează pe oferirea unor garanții de securitate solide statului ucrainean și guvernului său actual, creând astfel un paradox diplomatic în care Rusia dorește un acord, dar contestă dreptul celuilalt semnatar de a-l parafa.
În timp ce Casa Albă și Donald Trump s-au arătat optimiști cu privire la recentul impuls diplomatic, europenii și-au exprimat în repetate rânduri scepticismul cu privire la intențiile reale ale lui Putin de a pune capăt conflictului, conchide BBC.
