Putin
International

Putin avertizează că va răspunde cu aceeași monedă dacă NATO va amplasa infrastructuri militare în Finlanda și Suedia

Vladimir Putin a declarat miercuri că Rusia va răspunde cu aceeași monedă dacă NATO va amplasa infrastructuri militare în Finlanda și Suedia, după ce cele două țări nordice au fost invitate oficial la summitul de la Madrid să facă parte din Alianța Atlanticului de Nord, notează The Guardian.

Totuși, liderul de la Kremlin a spus că nu este „nicio problemă” pentru Rusia, dacă Finlanda și Suedia aderă la NATO.

Putin a fost citat de agențiile ruse de presă spunând că nu poate exclude că ar apărea tensiuni în relațiile Moscovei cu Helsinki și Stockholm în legătură cu aderarea lor la NATO.

Putin a denunțat, totodată, „ambițiile imperialiste” ale NATO care încearcă să-și afirme „hegemonia”.

„Nu avem probleme cu Suedia și Finlanda, așa cum avem cu Ucraina”, a spus Putin la o conferință de presă la Așgabat, capitala turkmenă. „Dacă Finlanda și Suedia vor, lăsați-le să se alăture. Este treaba lor, se pot alătura oriunde doresc”, a spus liderul regimului de la Moscova.

Totuși, Vladimir Putin a avertizat „dacă acolo (în Finlanda și Suedia – n.red.) ar fi desfășurate contingente militare și infrastructură militară, am fi obligați să răspundem simetric și să ridicăm aceleași amenințări pentru acele teritorii în care au apărut amenințări pentru noi”.

Comentariile lui Putin a venit la o zi după ce Turcia și-a ridicat dreptul de veto asupra cererii Finlandei și Suediei de a se alătura alianței, după ce cele trei națiuni au convenit să își protejeze reciproc securitatea.

Rusia a avertizat în repetate rânduri Finlanda și Suedia împotriva aderării la NATO, spunând că „consecințele militare și politice grave” ale unei astfel de mișcări o vor obliga să „restabilizeze echilibrul militar” prin întărirea apărării sale în regiunea Mării Baltice, inclusiv prin desfășurarea de armament nuclear.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus încă de când Finlanda și Suedia anunțaseră intenția de a solicita aderarea că „extinderea NATO nu face lumea mai stabilă și mai sigură”. El a adăugat că reacția Rusiei va depinde „de cât de departe și de cât de aproape de granițele noastre se va deplasa infrastructura militară”.

Fostul premierul suedez Carl Bildt a spus că nu vede să se construiască noi baze militare mari în niciuna dintre țări, dacă ar adera la NATO. El a spus că aderarea la alianță ar însemna probabil mai multă pregătire și planificare militară comună între Finlanda, Suedia și cei 30 de membri actuali ai NATO. Forțele suedeze și finlandeze ar putea participa și la alte operațiuni NATO de pe tot globul, cum ar fi cele din statele baltice, unde mai multe baze au trupe multinaționale.

Rusia nu vede cu ochi buni integrarea Finlandei şi Suediei în NATO, deoarece consideră că extinderea Alianţei Nord-Atlantice reprezintă un factor „extrem de destabilizator”, a declarat miercuri și ministrul de externe adjunct de la Moscova, Serghei Riabkov.

Aderarea Suediei și Finlandei la NATO va întări securitatea Alianței
Decizia Finlandei și Suediei de a adera la NATO a urmat invaziei ruse din Ucraina, care i-a determinat pe vecinii Rusiei să facă apel la NATO pentru garanții suplimentare de securitate. Măsura a venit după ce au existat ipoteze anterioare conform cărora Rusia va viza țările din estul și nordul Europei care au condamnat războiul și s-au alăturat eforturilor internaționale de ajutor și sancțiuni.

Într-un comunicat dat publicității după adoptarea Noului Concept Strategic al NATO, Alianța spune că „aderarea Finlandei și Suediei îi va face pe ei mai siguri, NATO mai puternică și zona euro-atlantică mai sigură”.

Dar în Rusia, vestea a fost tratată „la rece”.

Konstantin Kosachev, membru al Consiliului Federației Ruse, a spus că aderarea Finlandei și Suediei la NATO va „însemna cu siguranță o înrăutățire a relațiilor dintre aceste două țări și Rusia”. El a menționat că Finlanda și Rusia au o graniță terestră lungă, în timp ce Rusia și Suedia au interese comune în zonele Mării Baltice și Barents.

Toate acestea s-ar schimba cu siguranță în rău și cu siguranță nu la inițiativa Rusiei”, a mai spus Kosachev.

Aderarea celor două țări la NATO însemnă sfârșitul unui status quo de decenii mai ales pentru Finlanda, care și-a menținut neutralitatea în timpul războiului rece pentru a evita o confruntare directă cu Uniunea Sovietică.

Cu o săptămână înainte de decizie, Ministerul de Externe al Rusiei a anunțat că va întrerupe relațiile cu un ONG finlandez și a interzis două organizații suedeze, Agenția Suedeză de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Institutul Suedez. Într-o declarație care justifică gestul, Ministerul de la Moscova a acuzat organizațiile că „se concentrează pe eforturile de destabilizare a societății ruse”.

„Unul dintre cele mai importante mesaje ale președintelui Putin a fost că era împotriva oricărei extinderi ulterioare a NATO”, a declarat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, la summitul de a Madrid „A vrut mai puțin NATO. Acum președintele Putin primește mai mult NATO la granițele sale”, a adăugat Jens Stoltenberg.

La rândul său, președintele american Joe Biden a transmis miercuri că Vladimir Putin primește exact opusul a ceea ce și-a dorit – NATO-izarea Europei, adică o alianță nord-atlantică ce cuprinde cea mai mare parte a Europei, de la Oceanul Arctic și Marea Baltică la Marea Neagră și Mediterană.