PSD a decis emiterea unei ordonanțe de urgență privind Codurile penale Dăncilă a anunţat că în CE-N al PSD s-a decis cu unanimitate de voturi emiterea unei ordonanţe de urgenţă pentru Codurile penale. Întrebată de ce a fost nevoie de OUG şi nu s-a recurs la soluţia unui proiect de lege, premierul a explicat că s-a luat în calcul această variantă din cauză că alte legi au fost contestate şi a durat foarte mult până cînd au intrat în vigoare. ”Referitor la articolele declarate neconstituţonale din Codul Penal şi Codul de Porcedurtă penală, vor fi retrimise Parlamentului”, a spus Dăncilă. Primul ministru a spus că nu poate preciza un termen la care ar urma să fie adoptată ordonanța de urgență.
Liderul PSD Liviu Dragnea susține că social-democrații au decis că e nevoie de o ordonanță de urgență pentru modificarea Codurilor Penale deoarece „procesul legislativ se prelungește foarte mult”. „Colegii noștri au motivat pentru că este o istorie care nu se mai termină”, a spus Dragnea. Pe de altă parte, PSD a pierdut majoritatea în Camera Deputaților, ceea ce ar face complicată o dezbatere a Codului penal în Parlament.a pierdut majoritatea în Camera Deputaților, ceea ce ar face complicată o dezbatere a Codului penal în Parlament.
La rândul său, ministrul Justiţiei Tudorel Toader a declarat după ce a participat la şedinţa conducerii PSD, referindu-se la modificarea Codurilor penale prin OUG, că va fi făcută o analiză la minister şi că o soluţiile declarate constituționale vor fi transpuse în lege. El a ţinut să precizeze că în niciuna dintre cele două şedinţe la care a participat nu s-a discutat despre amnistie şi graţiere.
Ce ar urma să modifice Guvernul
Cum se traduce în practică decizia conducerii de partid? În vara acestui an, Parlamentul, întrunit în sesiune extraordinară a votat mai multe modificări ale Codului Penal și Codului de procedură penală. Ulterior, mai multe articole din cele două acte normative au fost contestate de Opoziție la Curtea Constituțională (CCR). Curtea a declarat neconstituționale o parte dintre articolele reclamate de opoziție, dar a dat undă verde pentru altele. La ora actuală, în urma deciziei CCR, atât Codul penal, cât și Codul de procedură penală conțin trei categorii de articole: constituționale, neconstituționale și cele care nu au fost supuse controlului. Întrebat ce se va întâmpla cu articolele care nu au fost supuse controlului de constituţionalitate, dacă acestea se vor regăsi în OUG, Toader a evitat să răspundă. În rest, strategia PSD se rezumă la ideea: articolele declarate constituționale trebuie aprobate prin ordonanță de urgență, pentru a intra rapid în vigoare, iar cele neconstituționale vor fi reanalizate de Parlament.
Dacă ordonanța de urgență va viza doar articolele declarate constituționale, trebuie menționat că potrivit deciilor CCR, printre acestea se numără o serie de prevederi care au generat controverse. Este vorba de reducerea termenelor de prescripție, reducerea termenelor necesare pentru liberarea condiționată, abrogarea neglijenței în serviciu, modificarea definiției traficului de influență, dar și cea a grupului infracțional organizat. De exemplu, abrogarea neglijenței în serviciu nu ridică probleme de neconstituționalitate, a decis CCR. Astfel, vor rămâne doar sancțiunile administrative pentru neglijență în serviciu, și nu cele penale. O altă prevedere acceptată de CCR, la Codul de procedură penală, prevede că o instanță de apel nu poate da o decizie de condamnare, dacă în prima instanță a fost dată achitare, decât dacă există probe noi.
Articole trimise Parlamentului
Printre articolele declarate neconstituționale de către CCR, se numără cel referitor la abuzul în serviciu. Potrivit votului din Parlament, infracţiunea nu se pedepseşte dacă prejudiciul este până în salariul minim brut pe economie – 1.900 de lei. În plus, se consideră abuz în serviciu dacă scopul este de a obţine foloase materiale necuvenite pentru sine, soţ sau rude până la gradul II. Adică, nu și pentru terți, cum era prevăzut anterior. Parlamentul a eliminat din sfera infracţiunii de abuz în serviciu și elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament şi Guvern. De asemenea, pedeapsa maximă a fost redusă de la șapte la cinci ani. Din declarațiile liderilor PSD reiese că articolele declarate neconstituționale (adică inclusiv abuzul în serviciu) vor fi reanalizate de către Parlament.
Strategia PSD ridică unele semne de întrebare. Codul de procedură penală a fost votat, deja, luni de către Senat, după ce CCR a respins o parte dintre articole. De asemenea, și Codul penal urmează să fie dezbătut de Parlament, după ce motivarea CCR va fi făcută publică. Or, există o decizie a CCR din 2010 care interzice guvernelor să dea ordonanțe de urgență pe teme aflate deja în dezbatere parlamentară. La vremea respectivă, Guvernul Emil Boc se pregătea să își angajeze răspunderea pentru a modifica Legea educației, deși proiectul era, deja, în procedură în Senat. CCR a blocat acțiunea Guvernului Boc, considerând-o neconstituțională. Potrivit CCR, emiterea unei ordonanțe de urgență trebuie să respecte aceleași reguli ca în cazul angajării răspunderii. ”Decizia arată că un proiect de lege aflat în procedură parlamentară nu mai poate fi preluat de Guvern și transformat în ordonanță de urgență. Unica autoritate legislativă a țării este totuși Parlamentul. Guvernul poate emite ordonanțe numai în situații extraordinare, când reglementarea nu poate fi amânată, este foarte urgentă. Nu poți să spui că modifici un articol din codul penal, să zicem definiția pe abuz în serviciu, pentru că e o problemă atât de urgentă încât să justifice adoptarea unei ordonanțe”, a explicat Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale (CCR).
Tăriceanu nu comentează
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, spune că nu a fost consultat de PSD, nu au existat discuții în coaliție și nici nu a vorbit cu ministrul Justiției legat de ordonanța de urgență pe Codurile penale, astfel că nu poate formula un punct de vedere.
Amnistia și grațierea, în analiza PSD
Social-democrații vor discuta, într-o ședință viitoare, despre o ordonanță de urgență privind amnistia și grațierea. Vicepreşedintele PSD Marian Oprişan a declarat că amnistia şi graţierea sunt ”prevederi constituţionale la îndemâna Parlamentului”. ”PSD este un partid care împreună cu structurile sale se poate gândi la un asemenea act de clemenţă fără niciun fel de problemă, pentru că acte de asemenea clemenţă s-au mai dat şi în Polonia, Cehia, în Ungaria, în alte ţări. Şi de ce ar fi nevoie? Haideţi să ne gândim la seria de abuzuri comise în justiţie şi la seria de oameni condamnaţi nevinovaţi pe baza protocoalelor încheiate între SRI şi unităţile de parchet din România”, a adăugat Oprişan.
Potrivit unor surse din PSD, social-democrații așteaptă o decizie a Curții Constituționale (CCR) privind protocoalele dintre SRI și instituții din justiție. CCR a mânat, ieri, pentru a treia oară o decizie pe acest subiect, urmând să se reunească joi. În cazul în care CCR ar lua o decizie prin care să declare neconstituționale protocoalele, PSD poate trece la amnistie și grațiere, invocând faptul că magistrații Curții au invalidat protocoalele.