Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a invitat marți Moscova și partenerii din Alianță la discuții suplimentare cu privire la situația din Ucraina, pe fondul temerilor privind o invazie a acestei țări de către Federația Rusă. NATO este pregătită să continue dialogul și exclude un răspuns militar în cazul unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit unui comunicat de presă al Alianței Nord-Atlantice.
„Astăzi am invitat Rusia și toți aliații NATO să participe la o serie de reuniuni ale Consiliului NATO-Rusia în viitorul apropiat”, a declarat Jens Stoltenberg într-o conferință de presă alături de cancelarul german Olaf Scholz.
Apelul la dialog vine după întâlnirea de săptămâna trecută a consiliului NATO-Rusia, care s-a încheiat cu o constatare a diferențelor profunde între Aliați și Moscova privind securitatea în Europa.
Aceste discuții vor avea ca scop „să abordeze preocupările noastre, dar și să asculte preocupările Rusiei” și să „găsească o cale de urmat pentru a preveni orice atac militar asupra Ucrainei”, a adăugat secretarul general al NATO.
Jens Stoltenberg şi Olaf Scholz au cerut amândoi Rusiei să înceapă retragerea trupelor ruseşti desfăşurate la graniţa cu Ucraina, o cerere respinsă în timpul dimineţii de Moscova. 
Riscul unui conflict este real
„Astăzi am abordat consolidarea militară a Rusiei în și în jurul Ucrainei, dar și implicațiile pentru securitatea europeană. Riscul unui conflict este real”, a precizat Jens Stoltenberg, subliniind că aliații NATO fac apel la Rusia să se retragă.
Acesta a spus și că orice altă agresiune va veni cu un cost ridicat pentru Moscova. „Transmitem Rusiei un mesaj foarte clar: dacă va decide încă o dată să folosească forța împotriva Ucrainei, va trebui să plătească un preț mare, care constă în sancțiuni economico-financiare și politice”, a avertizat marți Stoltenberg, transmite Anadolu Agency.
„NATO este o Alianță defensivă, care nu amenință Rusia sau nicio altă țară”, a afirmat secretarul general al Alianței.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi cancelarul german, Olaf Scholz, au exclus marţi un răspuns militar în cazul unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei, arătând, totodată, că există puncte de vedere diferite în problema livrărilor de armament către Ucraina.
Stoltenberg a menţionat că există state membre NATO dispuse să livreze arme Ucrainei, dar sunt mai multe puncte de vedere pe acest subiect, el însuşi evitând să se pronunţe.
În ce priveşte abordarea Berlinului la acest capitol, cancelarul Scholz a confirmat ceea ce titulara externelor din guvernul său a transmis luni la Kiev, şi anume că Germania nu va furniza arme Ucrainei, amintind că aceasta este o veche politică a Berlinului, indiferent de guvern.
Stoltenberg a adăugat despre ajutorul militar că „NATO sprijină Ucraina, o sprijinim politic în practică, sprijinind instituţiile sale de apărare, de exemplu cu antrenamente şi îmbunătăţirea capacităţilor marinei sale”.
Jens Stoltenberg vrea din nou să stea la masa dialogului cu rușii
„Rămânem angajați în abordarea noastră pe două căi: descurajare și apărare puternică, combinată cu dialog. Aliații NATO și Rusia s-au întâlnit în Consiliul NATO-Rusia săptămâna trecută, iar aliații NATO sunt gata să se întâlnească din nou, să prezinte propuneri concrete și să pună pe masă propuneri scrise, precum și să caute rezultate constructive”, a enunțat Stoltenberg.
„Pentru a aborda relațiile NATO-Rusia, aliații NATO sunt pregătiți să analizeze cum putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să-și revizuiască decizia de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO.
„În cadrul noilor discuții ar trebui să abordăm, totodată, securitatea europeană și nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt în același timp pregătiți să discute propuneri concrete privind reducerea riscurilor și creșterea transparenței în ceea ce privește activitățile militare, dar și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a declarat secretarul general al NATO.
NATO este gata să asculte preocupările pe care le poate avea Rusia
Jens Stoltenberg a mai spus că statele membre NATO sunt pregătite să reia schimbul de informații despre exercițiile militare și despre politicile nucleare.
„Aliații sunt pregătiți să discute despre controlul armelor, dezarmare și neproliferare. Încurajez Rusia să se angajeze serios în reducerea amenințării reprezentate de armele nucleare și sistemele de rachete”, a informat Stoltenberg.
„Deci, NATO este pregătită, iar aliații NATO sunt gata să se angajeze și să asculte preocupările pe care le poate avea Rusia. Dar nu vom face compromisuri cu privire la principiile de bază cum ar fi dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale și capacitatea NATO de a proteja și apăra toți aliații”, a mai adăugat secretarul general al NATO.
„Trebuie să rămânem cu ochii limpezi în privința perspectivelor de progres. Însă când tensiunile sunt mari, dialogul este și mai important, iar aliații NATO vor depune toate eforturile pentru a găsi o cale politică pentru detensionarea situației” a conchis Jens Stoltenberg.
Ce răspunsuri aşteaptă Rusia din partea SUA şi NATO
Rusia a declarat marţi că aşteaptă răspunsuri din partea SUA şi NATO cu privire la cererile sale, între care renunţarea de către Alianţa Nord-Atlantică să se mai extindă în Est, înainte de a relua negocierile cu privire la criza geopolitică care ameninţă să degenereze într-un conflict în Ucraina, relatează France Presse.
„Aşteptăm răspunsurile care ne-au fost promise la aceste propuneri pentru a continua negocierile”, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov.
„Mizăm că discuţiile vor continua”, a adăugat el în cursul unei conferinţe de presă cu şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, aflată marţi într-o vizită de lucru la Moscova.
Serghei Lavrov a respins din nou cererea Occidentului ca Rusia să înceapă să-şi retragă zecile mii de militari desfăşuraţi în apropiere de frontiera cu Ucraina.
„Nu putem accepta cereri care vizează propriile noastre trupe pe propriul nostru teritoriu”, a spus ministrul rus de externe, asigurând că acestea „nu ameninţă” pe nimeni.
Ministrul german de Externe nu s-a lăsat convinsă de Serghei Lavrov
„În ultimele săptămâni, peste 100.000 de soldaţi ruşi, echipamente şi tancuri au fost desfăşurate în apropiere de Ucraina, fără motiv. Este greu să nu vezi asta ca pe o ameninţare”, a replicat şefa diplomaţiei germane, fără să se lase convinsă de „asigurările” omologului său rus, conform Agerpres.
În privinţa cerererilor Moscovei în materie de securitate, ministrul german de externe s-a declarat în favoarea dialogului, care trebuie, în opinia sa să continue, dar a pledat pentru „măsuri care să aducă mai multă securitate pentru întreaga Europă”.
Germania este pregătită să apere valorile fundamentale în conflictul cu Rusia legat de Ucraina, chiar dacă aceasta înseamnă plata unui preţ economic ridicat, a declarat Annalena Baerbock, citată de Reuters.
Baerbock s-a deplasat marţi la Moscova, după ce luni a efectuat o vizită la Kiev, pe fondul eşecului discuţiilor diplomatice dintre Rusia şi Occident de săptămâna trecută cu privire la concentrarea de trupe ruseşti în apropierea de frontiera cu Ucraina.
Nord Stream 2 nu va fi pus în funcțiune dacă Rusia invadează Ucraina
Presiunea creşte asupra guvernului german, îndemnat să avertizeze Moscova că va opri gazoductul Nord Stream 2, destinat să transporte gaze ruseşti în Europa de Vest, dacă trupele ruse invadează Ucraina.
Oponenţii proiectului, inclusiv Ucraina şi SUA, susţin că aceasta ar face Europa prea dependentă de Rusia în materie de aprovizionare cu resurse energetice.
„Nu vom avea altă opţiune, chiar dacă aceasta va însemna să plătim un preţ economic ridicat”, a avertizat Baerbock în conferinţa de presă comună cu Serghei Lavrov.
Oficialul german a mai spus că şi în cazul în care „energia este folosită ca armă” aceasta va avea consecinţe pentru conducta Nord Stream 2.
Cancelarul german Olaf Scholz afirmase anterior că Germania este deschisă sancţiunilor împotriva Rusiei, dar că gazoductul, care a fost deja construit, dar a cărui intrare în serviciu încă nu a fost aprobată, este un proiect comercial, ce nu ar trebui vizat în acest demers.
Conferinţa de presă Lavrov-Baerbock a avut loc chiar în momentul în care Departamentul de Stat anunţa că secretarul de stat american Antony Blinken se va deplasa la Kiev şi Berlin săptămâna viitoare.
Ce condiție pune Moscova pentru reluarea dialogului cu NATO
Rusia, care pozează într-o victimă a ambiţiilor NATO în Europa de Est, consideră că o detensionare a situaţiei este posibilă doar dacă Occidentul semnează tratate care interzic orice fel de extindere viitoare a NATO, în special în Ucraina şi Georgia.
Moscova cere, de asemenea, ca SUA şi aliaţilor lor să renunţe a mai efectua manevre şi desfăşurări militare în Europa de Est.
Aceste cereri au fost calificate drept inacceptabile de către Occident, care totuşi doreşte să continue discuţiile cu Rusia pentru a evita un conflict armat cu consecinţe imprevizibile.
SUA au avertizat Rusia împotriva unei invazii în Ucraina, îndemnând cele două ţări să revină la acordurile de la Minsk destinate să pună capăt conflictului din Donbas.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus marți că acceptarea Occidentului privind cererile Moscovei pentru oprirea extinderii NATO către est este o condiție prealabilă pentru reluarea negocierilor asupra acestei crize geopolitice care amenință să degenereze în conflict în Ucraina.