MAI
Actualitate, Featured

Proiect MAI: Companiile cu capital de stat sau mixt din infrastructura critică nu pot fi vândute decât cu acordul CSAT

Ministerul Afacerilor Interne MAI a pus în dezbatere publică un proiect de lege care introduce anumite „limite ale exercitării dreptului de proprietate” legate de infrastructura critică națională și europeană, astfel încât cetățenii sau firmele care dețin terenuri, construcții sau instalații tehnologice pe care sunt instalate elemente de infrastructură critică să fie obligați să permită accesul personalului de mentenanță. De asemenea, proiectul de lege spune că nicio companie cu capital de stat sau mixt din domeniul infrastructurii critice sau care deține elemente de infrastructură critică națională sau europeană nu poate să vândă compania sau aceste componente fără acordul CSAT.

Ce prevede proiectul de lege inițiat de MAI:

„Art.111 – (1) Persoanele fizice sau juridice de drept public sau privat care dețin, cu orice titlu, terenuri, construcții sau instalații tehnologice, în perimetrul cărora sunt amplasate sau instalate elemente de ICN/ICE, au obligația să permită necondiționat accesul personalului specializat de la nivelul proprietarului/operatorului/administratorului de ICN/ICE, în vederea remedierii disfuncționalităților sau realizării mentenanței sistemelor.
(2) Pentru pagubele cauzate pe timpul desfășurării intervențiilor prevăzute la alin. (1), proprietarii/operatorii/administratorii de ICN/ICE au obligația de a plăti celor îndreptățiți contravaloarea expertizelor, precum și cuantumul despăgubirilor stabilite de către evaluatori autorizați.
Art.112
– La încheierea oricăror acte privind înstrăinarea, prin orice modalitate, inclusiv vânzare – cumpărare, a unor elemente de ICN/ICE sau a unor obiective ce dețin calitatea de ICN/ICE, având capital de stat sau mixt, proprietarii/operatorii/administratorii respectivi au obligația să solicite prin intermediul autorității publice responsabile avizul CSAT.”

ICN = Infrastructură Critică Națională

ICE = Infrastructură Critică Europeană

În expunerea de motive a proiectului, MAI arată că proprietarii sau operatorii de infrastructuri critice naționale și europene se confruntă cu „multiple probleme” atunci când există avarii și este nevoie de intervenție pentru reparații sau mentenanță.

„Se impune introducerea unor norme prin care să se poată crea cadrul legal necesar în vederea eliminării blocajelor existente cu scopul de a asigura serviciile esențiale furnizate de ICN/ICE pentru bunul mers al societății și funcționarea instituțiilor statului. Astfel, lipsa unei reglementări în ceea ce privește accesul la anumite elemente de infrastructură critică națională/europeană va menține blocajele în furnizarea serviciului esențial furnizat de ICN/ICE, fapt ce va afecta în mod negativ evoluțiile la nivel național, în ceea ce privește asigurarea fluxului de aprovizionare cu materie primă, calitatea vieții cetățenilor și securitatea națională”, explică Ministerul de Interne.

Inițiatorul mai arată că „având în vedere faptul că elementele de infrastructură critică națională/europeană sunt esenţiale pentru menţinerea funcţiilor vitale ale societăţii, securităţii, bunăstării sociale ori economice a persoanelor şi a căror perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ la nivel naţional ca urmare a incapacităţii de a menţine respectivele funcţii, înstrăinarea acestora sub orice formă trebuie să se realizeze cu avizul CSAT, astfel încât să nu se producă perturbări în furnizarea serviciului esențial”

De asemenea, prin proiectul de lege se prevede ca înstrăinarea sub orice formă a elementelor de infrastructură critică națională/europeană să se realizeze cu avizul CSAT, ”astfel încât să nu se producă disfuncționalități în furnizarea serviciilor esențiale pentru menţinerea funcţiilor vitale ale societăţii, securităţii, bunăstării sociale ori economice a persoanelor şi a căror perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ la nivel naţional”.

Ce este infrastructura critică
Programul European pentru Infrastructuri Critice menționează 11 sectoare și 32 de servicii asociate, printre care domeniul energetic, cel al telecomunicațiilor, alimentarea cu apă, alimentația – furnizarea de alimente și paza acestora -, domeniul sănătății – spitale, producția de medicamente și vaccinuri, cercetarea medicală , sistemul financiar guvernamental, sistemul de apărare, ordine publică și securitate, armata, sistemul de administrație și de guvernare, transportul rutier, feroviar, naval, maritim și aerian, industria chimică și nucleară și traficul aerian.

Potrivit unui document al SRI, conceptul de „infrastructură critică” poate fi asimilat cu orice entitate economică funcţională, care oferă produse, bunuri şi servicii de utilitate publică, vitale pentru întreaga societate şi a cărei distrugere, degradare ori aducere în stare de nefuncţionare produce un impact major în plan economico-social, la nivel micro şi macro regional.

„Infrastructura critică europeană” înseamnă „o infrastructură critică localizată în statele membre, a cărei perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ asupra a cel puţin trei state membre”.

blank