Folosirea
Actualitate, Featured

Program de guvernare PNL-UDMR. Ciucă vrea folosirea pe scară largă a certificatului de vaccinare

Guvernul Ciucă îşi propune să adopte o serie de măsuri rapide pentru depăşirea crizei sanitare, între care şi folosirea “pe scară largă” a certificatului digital COVID în cât mai multe activităţi sociale şi profesionale.

Potrivit programului de guvernare PNL-UDMR, pe termen scurt pentru gestionarea crizei sanitare se are în vedere implementarea cu celeritate a mai multor măsuri:

* Creşterea continuă a capacităţii spitalelor de a trata pacienţii COVID-19, printr-o mai bună reorganizare a capacităţii spitalelor existente, extinderea numărului de spitale care pot trata pacienţi COVID-19 şi accelerarea proiectelor finanţate cu bani europeni (POIM) pentru construirea de secţii modulare (termen: 2 săptămâni);

* Creşterea capacităţii secţiilor ATI prin finalizarea dotării cu aparatura necesară şi asigurarea personalului medical necesar, inclusiv din afara ţării (termen: 2 săptămâni);

* Accelerarea şi promovarea vaccinării împotriva COVID-19, ca măsură esenţială de protejare a sănătăţii cetăţenilor României şi de oprire a pandemiei prin generalizarea folosirii certificatului digital, campanii de conştientizare a nevoii de vaccinare şi promovare a vaccinării, parteneriat cu personalităţile credibile care pot avea impact pozitiv asupra campaniei (termen 4 săptămâni);

* Testarea corespunzătoare, mai ales a categoriilor de risc (permanent);

* Întărirea rolului şi a capacităţii DSP de a gestiona pandemia prin asigurarea de personal corespunzător, atribuţii clare şi întărirea coordonării de la nivelul Ministerului Sănătăţii (termen: o săptămână);

* Sprijinirea instituţiilor cu atribuţii în materie de sănătate publică la nivel judeţean şi regional (termen: o săptămână);

* Creşterea numărului de medici şi alt personal medical implicat în tratarea bolnavilor COVID-19, inclusiv prin implicarea medicilor de familie sau a oricărui medic cu drept de liberă practică într-un program de tratament naţional la domiciliu pentru formele uşoare şi medii, potrivit protocolului naţional (termen: 2 săptămâni);

* Folosirea pe scară largă a certificatului digital COVID-19 în cât mai multe activităţi sociale şi profesionale (permanent);

* Asigurarea de servicii de sănătate atât pacienţilor COVID-19, cât şi celor non-COVID (permanent);

* Coordonarea la nivel european şi bilateral pentru accesarea unor mecanisme de sprijin şi suport.

Măsurile pentru depăşirea crizei energetice


Programul de guvernare PNL-UDMR, depus sâmbătă la Parlament, de premierul desemnat Nicolae Ciucă conţine măsuri pe termen, scurt, mediu şi lung pentru depăşirea crizei energetice, centrate pe protejarea consumatorului casnic şi sprijinirea mediului economic.

“Abordarea crizei energetice se va realiza prin implementarea de măsuri eficiente pe termen scurt, mediu şi lung, care vizează atât schimbarea paradigmei consumului gospodăriilor, precum şi identificarea de măsuri complementare la plafonarea temporară a preţului energiei, compensarea facturilor la energie şi amânarea la plată pentru consumatorul vulnerabil. Guvernul PNL îşi propune transformarea acestei crize energetice într-o oportunitate de accelerare a investiţiilor în domeniul energetic, în vederea asigurării independenţei energetice a României, precum şi a tranziţiei către energia verde şi diminuarea emisiilor de CO2”, se arată în documentul programatic.

Ca măsuri pe termen scurt sunt avute în vedere:

* Identificarea şi implementarea de noi măsuri complementare celor deja existente, precum plafonarea, compensarea şi amânarea la plată, astfel încât românii să nu plătească pentru energie un preţ mai mare decât cel practicat în decembrie 2020, pentru a reduce riscul de sărăcie energetică în rândul populaţiei – buget estimat 1,5 miliarde de lei;

* Implementarea de soluţii pentru sprijinirea mediului economic în contextul crizei energetice de la nivel mondial – buget estimat 1,5 miliarde de lei.

Totodată, sunt prevăzute o serie de măsuri pe termen mediu şi lung:

* Promovarea de investiţii în domeniul energetic, în special în domeniul energiilor curate, vizând finalizarea reactoarelor 3 şi 4 Cernavodă, retehnologizarea unităţii 1 şi introducerea unor tehnologii nucleare avansate în contextul parteneriatului interguvernamental România – Statele Unite ale Americii, care să includă dezvoltarea de noi capacităţi nuclearo-energetice, ce implică reactoare modulare mici, cu tehnologie de tip SMR;

* Implementarea reformelor şi obiectivelor din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României prin susţinerea producţiei de energie

* Operaţionalizarea Fondului pentru Modernizare până la sfârşitul anului în curs şi elaborarea cadrului necesar lansării apelului de proiecte în primul trimestru al anului 2022, cu un impact real preconizat de a realiza noi capacităţi energetice care vor conduce la reducerea importurilor de energie electrică şi reluarea poziţiei de exportator net de energie a României;

* Implementarea de noi scheme de ajutor pentru creşterea eficienţei energetice şi încurajarea apariţiei prosumatorilor;

* Demararea proiectului strategic de exploatare a gazelor din Marea Neagră pentru creşterea securităţii energetice, reducerea dependenţei de gaze de import şi asigurarea tranziţiei către energie curată;

* Creşterea capacităţilor de înmagazinare în depozitele ROMGAZ şi transformarea acestora în depozite multiciclu, în vederea asigurării funcţionării centralelor pe hidrocarburi, inclusiv în condiţii meteorologice severe;

* Finanţarea extinderii reţelelor de distribuţie a gazelor naturale prin programul “Anghel Saligny”.

Accelerarea absorbţiei fondurilor europene

Guvernul Nicolae Ciucă îşi asumă, prin programul de guvernare depus sâmbătă la Parlament, accelerarea absorbţiei fondurilor europene pe care România le are la dispoziţie atât prin PNRR, cât şi în baza exerciţiului financiar 2021-2027.

În acest sens, în documentul programatic sunt prevăzute termene clare pentru unele dintre măsurile stabilite:

* Mandatarea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi a Ministerului Finanţelor pentru semnarea acordului de finanţare şi al acordului de împrumut privind Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă în valoare de 29,2 miliarde de euro cu Comisia Europeană (termen: 15 zile);

* Aprobarea prin hotărâre de guvern a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (termen: 30 de zile);

* Aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru stabilirea cadrului instituţional, mecanismul financiar, de verificare şi control privind Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (termen: 30 de zile);

* Semnarea acordurilor de finanţare cu fiecare instituţie responsabilă de punerea în aplicare a reformelor/ investiţiilor, precum şi identificarea clară a unui responsabil de reformă în cadrul acestora (termen: 60 de zile);

* Accelerarea procesului de programare pentru perioada 2021-2027 şi finalizarea documentelor de programare pentru cele 8 programe naţionale şi 8 programe regionale, respectând principiul parteneriatului (termen: 30 de zile pentru documentele de programare aferente Politicii de Coeziune; excepţie face programul operaţional pentru tranziţie justă, pentru care termenul este 45 de zile);

* Finalizarea cu celeritate a legislaţiei necesare pentru demararea perioadei 2021-2027, cu precădere a celei referitoare la: cadrul instituţional, fluxurile financiare, cheltuielile eligibile, nereguli, descentralizarea programelor operaţionale regionale;

* Asigurarea şi implementarea unui mecanism care să garanteze beneficiarilor cofinanţarea, precum şi plata cererilor în cel mult 30 de zile, prin operaţionalizarea unui fond guvernamental permanent de sprijin la dispoziţia autorităţilor de management;

* Implementarea măsurilor de simplificare propuse la nivelul autorităţilor, gestiune în procesul de implementare pentru fluidizarea absorbţiei;

* Asumarea plăţilor din resurse guvernamentale pentru proiectele europene pentru compensarea cheltuielilor beneficiarilor, ca urmare a creşterii preţurilor la materialele de construcţii;

* Semnarea acordurilor de finanţare cu fiecare instituţie responsabilă de punerea în aplicare a reformelor/ investiţiilor, precum şi identificarea clară a unui responsabil de reformă în cadrul acestora.

Aprobarea bugetului pentru anul 2022- până la finalul acestui an

Guvernul Nicolae Ciucă şi-a fixat prin programul de guvernare ca aprobarea bugetului pentru anul 2022 să aibă loc până la finalul acestui an, o altă ţintă asumată vizând reforma sistemului de pensii şi reforma salarizării în sectorul public.

Astfel, în documentul programatic al Executivului PNL-UDMR depus sâmbătă la Parlament sunt menţionate mai multe măsuri fiscal-bugetare:

* Aprobarea bugetului pentru anul 2022 până la sfârşitul acestui an – continuarea priorităţii acordate investiţiilor;

* Respectarea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar asumată prin Programul de convergenţă 2021-2024;

* Corectarea într-un ritm adecvat a dezechilibrelor economice interne şi externe la nivele sustenabile;

* Creşterea colectării veniturilor bugetare.

În ceea ce priveşte măsurile de reformă, acestea vizează:

* Reforma sistemului de pensii prin:

– Digitalizarea/ evaluarea dosarelor de pensii;

– Elaborarea unei noi legislaţii care să aducă echitate, sustenabilitate şi reducere a discrepanţelor între cuantumurile pensiilor celor care au desfăşurat activităţi similare şi au avut contribuţii similare la sistemul de pensii;

* Reforma salarizării în sectorul public prin eliminarea inechităţilor, stimularea performanţei şi reaşezarea sistemului de sporuri;

* Implementarea reformei privind venitul minim de incluziune (VMI) pentru îmbunătăţirea asistenţei sociale şi reducerea sărăciei în rândul persoanelor vulnerabile;

* Măsuri remediale şi accelerarea investiţiilor în dezvoltarea infrastructurii digitale, având în vedere nevoia de recuperare generată de pandemia de COVID, atât în termeni de competenţe, cât şi socio-emoţional.

* Reformarea sistemului de învăţământ obligatoriu prin creşterea autonomiei unităţilor de învăţământ, în scopul identificării şi implementării unor măsuri specifice pentru prevenirea şi reducerea abandonului şcolar.