Direcţia Naţională Anticorupţie, condusă de Laura Codruţa Kovesi, a înfiinţat în secret Serviciul de Combatere a Corupţiei în Justiţie, peste care a pus-o şefă pe procurorul Florentina Mirică. Din martie 2013 până în prezent, nume sonore din rândul judecătorilor au fost “săltate” de DNA pentru presupuse fapte de corupţie. Primii judecători încătuşaţi au fost Antonela Costache şi Viorica Dinu, de la Tribunalul Bucureşti.
A urmat judecătoarea Veronica Cîrstoiu de la Curtea de Apel Bucureşti, apoi magistratul Stan Mustaţă de la Tribunalul Bucureşti, arestat preventiv pentru constituirea unui grup organizat, şase infracţiuni de luare de mită plus trafic de influenţă. Dar cariera procurorului Florentina Mirică este strâns legată de fostul şef al DNA, Daniel Morar, dar şi de actualul şef, Laura Codruţa Kovesi. Norocul în carieră i-a surâs Florentinei Mirică pe vremea când era procuror la parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea.
Atunci, a venit la DNA, unde s-a “spovedit” în legătură cu informaţiile pe care de deţinea despre prim adjunctul parchetului Buftea, Nelu Carpen. Imediat procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a transferat-o la parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, iar de aici Morar a luat-o în structura centrală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie. O dată cu revenirea Laurei Codruţa Kovesi în fruntea DNA, Florentina Mirică a devenit responsabilă cu corupţia în rândul magistraţilor.
Procurorul Florentina Mirică a avut o evoluţie spectaculoasă în carieră după ce l-a “turnat” pe prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, Nelu Carpen, cu care era coleg. Mai întâi a făcut o vizită de curtoazie la DNA, unde a povestit tot ce ştia despre şeful său, Nelu Carpen, care ulterior a fost arestat împreună cu doi avocaţi. Pe atunci, la şefia DNA se afla însuşi Daniel Morar, despre care preşedintele Traian Băsescu l-a descris ca pe un posibil candidat la preşedinţia României. După care a luat-o în sus.
Procurorul General al României a detaşat-o pe Florentina Mirică la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Apoi, odată rezolvată speţa cu Carpen, Daniel Morar i-a cerut procurorului General al României, Laura Codruţa Kovesi, să o detaşeze pe Florentina Mirică tocmai la structura centrală a DNA. Dar Kovesi a răsplătit-o din nou, numind-o în fruntea serviciului de combatere a corupţiei în rândul magistraţilor.
Cazul Betelie
Consiliul Superior al Magistraturii a fost indus în eroare pentru a da aviz de arestare pe numele prim-procurorului Mihai Betelie. Toate actele premergătoare în dosarul lui Betelie au fost făcute de duşmanul declarat al acestuia, procurorul DNA Florentina Mirică. Avocatii au cerut constatarea nulităţii tuturor actelor şi revocarea arestării preventive.
Între Mirică şi Betelie exista, încă din 2008, o relaţie de duşmănie, după ce acesta din urmă i-a făcut mai multe sesizări disciplinare la CSM, în urma cărora soţul Florentinei Mirică, şi el procuror în subordinea lui Betelie, a fost sancţionat cu avertisment de Consiliu, precizează luju.ro. Atunci, Florentina Mirică a făcut cerere de abţinere în dosarul lui Betelie după şapte luni în care a instrumentat dosarul şi la finalizarea tuturor actelor premergătoare urmăririi penale.
La o zi de la cererea de abţinere admisă de superiorul lui Mirică, procurorul Lucian Papici, în dosar au fost delegaţi alţi doi procurori, care nu au început urmărirea penală a lui Betelie. “CSM a fost indus în eroare în acest caz, DNA nu a pus la dosar actele semnate de procurorul incompatibil”, a declarat avocatul Alice Drăghici.
Mai mult, soţii Mirică au fost bănuiţi de colegii lor că le-ar fi făcut vrăji, în biroul unui procuror găsindu-se boabe de piper şi petale de flori uscate, susţine luju.ro.
Intervenţie în Justiţie
Dar cât de independentă este Direcţia Naţională Anticorupţie? Explicaţia a dat-o preşedintele României, Traian Băsescu, care a participat în urmă cu câteva zile la dezbaterea organizată de Partidul Mişcarea Populară la Iaşi, într-un interviu acordat televiziunii TeleM. “Cred că au făcut foarte bine ca pe perioada campanei, şi vă pot spune că se întâmplă în toate ţările civilizate, să nu vină cu arestări pentru că ele pot influenţa campania. (…) DNA îşi reia activitatea, dar nici acum nu e stopată.
Dumneavoastră întelegeţi prin activitatea DNA sau a DIICOT dacă arestează oameni politici. Sunt foarte multe dosare care se derulează acum la DNA, la DIICOT, sunt chemaţi oamenii la declaraţii, se investighează, deci nu e un semn că nu şi-ar mai face treaba DNA”, a spus Traian Băsescu pentru TeleM. În urma acestei declaraţii, premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, să sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a-l sancţiona pe preşedinte.
“Am văzut declaraţia preşedintelui Băsescu prin care spune că a oprit arestările în perioada de campanie electorală, dar le dă drumul la arestări după. Cred că e o declaraţie iresponsabilă, ca multe altele, dar vă rog, domnule ministru, să sesizaţi Consiliul Superior al Magistraturii. Dacă nici asta nu este o intervenţie brutală în Justiţie…”, a declarat Victor Ponta.
Bani pentru serviciul secret al DNA
Intenţia DNA, condusă de Laura Kovesi, de a înfiinţa un serviciu propriu secret a fost în discuţie publică, la sfârşitul anului trecut. Deja s-au exprimat numeroase puncte de vedere care exprimă îngrijorarea faţă de transformarea DNA într-un “stat în stat”, o instituţie fără control, al cărei scop a fost în numeroase ocazii deturnat de ingerinţele politice. Deşi apare în rapoartele proprii de evaluare ca o instituţie imparţială, care îşi supralicitează meritele şi este privită excesiv de pozitiv în rapoartele MCV, opiniile din România “topesc” imparţialitatea DNA, care apare în ipostaza de braţ de fier care loveşte ţintit în adversarii lui Băsescu Traian.
Nota de fundamentare pentru înfiinţarea acestui veritabil serviciu ascunde însă o uriaşă drenare de fonduri pentru funcţionarea noii structuri. Strecurată abil sub motivul “suplimentarea numărului maxim de posturi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, nota de fundamentare a respectivei hotărâri cuprinde mijloacele financiare alocate, care transformă DNA într-un turn de aur, cu un buget anual de neimaginat. Astfel, numai pentru cheltuielile de personal se alocă suplimentar, la nivelul unui an, 8.204.096 mii lei. Echivalentul în euro este de 1,86 miliarde euro!