Riscul unei invazii ruse în Ucraina sporește tensiunea în Europa. NATO trimițe mai multe nave militare și avioane pe flancul estic al Alianței, iar președintele Chinei i-ar fi cerut lui Putin să nu invadeze Ucraina pe durata JO de la Beijing.
Departamentul de stat american a dat undă verde pentru ca angajații neesențiali de la ambasada din Kiev să părăsească țara. Și Marea Britanie anunță că va retrage o parte a personalului diplomatic din capitala Ucrainei. Premierul Boris Johnson a avertizat că invadarea Ucrainei ar putea fi o afacere dezastruoasă pentru Rusia, “o nouă Cecenie”.
Este o așteptare încordată, în toată lumea, cu peste 127.000 de militari ruși masați la granițele Ucrainei. Oficialii americani au avertizat că o invazie poate fi iminentă. Departamentul de stat le-a cerut familiilor diplomaților americani să plece din Kiev, iar personalul neesențial al ambasadei a primit permisiunea să părăsească Ucraina.
De asemenea, cetățenilor americani li se recomandă să NU călătorească pe uscat, dinspre Rusia spre estul Ucrainei, din cauza riscului unei “aplicări arbitrare a legilor locale”.
Și Marea Britanie a început să retragă personalul neesențial. Jumătate va reveni la Londra.
În timp ce Rusia a terminat de amplasat tot ce se putea la granița cu Ucraina, pentru o eventuală invazie, vine acum rândul Americii și al NATO să arate că nu se joacă. Flancul Estic nu poate aștepta să fie întărit după ce rușii ar ataca.
SUA și NATO trimit mai mulți militari în țările estice
Prin urmare, Statele Unite au de gând să trimită între 1.000 și 5.000 de militari în țările estice ale Alianței, cu posibilitatea de a suplimenta până la 50.000 numărul soldaților, în cel mai negru scenariu.
Spania trimite în Marea Neagră o fregată, însă aceasta nu poate staționa mai mult de 21 de zile aici, potrivit tratatului de la Montreaux, care restricționează accesul țărilor neriverane.
Olanda trimite în Bulgaria douăn aeronave invizibile F35, de generația a 5-a, iar Danemarca 4 aeronave F16 în Lituania și o fregată în Marea Baltică. Spațiul aerian al României este deja protejat de aviația militară italiană cu 4 aeronave Eurofighter, prezente pentru sase luni, alături de F-urile noastre.
Jurnalist: De ce nu faceți ce vă cere Ucraina: să adoptați chiar acum, imediat, sancțiuni împotriva Rusiei? De ce le păstrați ca metodă de pedeapsă, post factum?
Antony Blinken, secretar de stat SUA: Este esențial să folosim sancțiunile ca metodă de a descuraja agresiunea Rusiei. Odată ce sunt instituite, pierdem acest efect de descurajare. Ce facem acum este să pregătim o serie întreagă de măsuri de care Putin să țină seama înainte de a lua decizia.
Jurnalist: Dar chiar și președintele Biden a recunoscut că Alianța nu face front unit.
Antony Blinken: Am spus cu toții categoric și fără echivoc că, în cazul unei noi agresiuni rusești în Ucraina, vom da un răspuns rapid, sever și unit.
Însă, în realitate, sunt fisuri în blocul occidental. Într-un interviu, cancelarul german Olaf Scholz a cerut Statelor Unite şi Uniunii Europene să reflecteze cu atenţie când iau în calcul sancţiuni împotriva Rusiei.
„Prudenţa dictează alegerea sancțiunilor. Nimeni nu trebuie să creadă că există vreo astfel de măsură (n.r. – împotriva Rusiei) care să nu aibă efecte negative asupra Germaniei”, a declarat șeful guvernului german, aluzie la blocarea funcţionării gazoductului Nord Stream 2, care conectează Germania direct cu Rusia. O asemenea măsură ar agrava criza energetică în Europa, ce a dus deja la explozia prețurilor.
Nu doar în domeniul gazelor atitudinea Germaniei dezamăgește Kievul. Spre deosebire de Statele Unite, și Marea Britanie refuză să livreze Ucrainei arme de auto-apărare și muniție.
Olaf Scholz: Guvernul german are, de mulți ani, o poziție clară împotriva exporturilor de arme letale.
Interesul lui Xi Jinping, pe umerii lui Putin
Vadym Prystaiko, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie: Germanii ar trebui să fie ultimii din lume care să refuze să dea arme Ucrainei. Măcar de ne-am putea baza pe ei că votează sancțiuni economice (n.r. – împotriva Rusiei), dar nici aici nu văd seriozitate din partea Germaniei.
Jurnalist: V-ați dori ca Berlinul să anuleze Nord Stream 2?
Vadym Prystaiko: Categoric! Și le-am cerut-o în mod repetat. Pot primi oricâte gaze doresc prin conducta care traversează Ucraina. Dacă nu sunt dispuși să ne furnizeze arme defensive, atunci măcar să ne ajute în alt fel.
Pe de altă parte, președintele Chinei, Xi Jinping, i-ar fi cerut lui Vladimir Putin ca Rusia să nu invadeze Ucraina pe durata Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, care au loc între 4 și 20 februarie. Asta transmite Bloomberg, care citează surse diplomatice din capitala Chinei.
Președintele Chinei Xi Jinping își dorește un triumf diplomatic cu ocazia Jocurilor Olimpice pentru a-și asigura, în acest an, un al treilea mandat de lider suprem al Chinei. În aceste condiții, un conflict declanșat de Rusia în Ucraina ar reprezenta o lovitură majoră pentru China, pentru că ar transforma Jocurile Olimpice într-un eveniment irelevant.